Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Drama cercetatorului modern: in loc de premiant Nobel, sofer de taxi

Autor: Presura Cristian

Lumea stiintei se dovedeste a fi la fel de dura ca si viata obisnuita. Dincolo de cortina publica, se duce o lupta ascunsa pentru paterninatea ideilor, caci aceasta poate aduce cadoul cel mai ravnit al oricarui cercetator, premiul Nobel. Aordarea premiului Nobel lasa insa deoparte contributii esentiale, cel putin la fel de semnificative ca cele ale fericitilor laureati.

Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa sunt doi dintre laureatii premiului Nobel de fizica ai anului 2008. Ei au primit acest prestigios premiu pentru contributia lor la intelegerea interactiilor nucleare slabe dintre cuarci si semnificatia acestora in ruperea de simetrie a legilor fizicii. Astfel, cuarcii ce ce intervin in interactiile nleare slabe nu sunt precis cuarcii ce apar in interactiile nucleare tari, ci combinatii liniare ale acestora. Aceste combinatii liniare sunt descrise de asa-numita matrice CKM, care poarta numele a trei fizicieni: Nicola Cabibbo, Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa. Recunoastem in ultimii doi laureatii premiului Nobel, dar cine este primul fizican?

Nicola Cabibbo este un fizician italian, mult timp presedintele Institului National de Fizica Nucleara din Italia. El a fost insa primul dintre cei trei care a prezis aceste combinatii liniare, desi nu a fost in stare sa construiasca toate elementele matricii CKM, ci doar o parte din ele. Acest lucru poate fi remarcat de orice student care studiaza interactiile nucleare slabe intre cuarci, caci el incepe mai intai studiul cu ceea ce se numeste ‘unghiul Cabibbo’, care defineste precis amestecul de cuarci $d$ si $s$ in interactiile slabe.

Practic, Nicola Cabibbo este cel care a pus bazele descoperirii in urma carora Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel si de aceea multi fizicieni au fost revoltati de neincluderea acestui in lista laureatilor premiului Nobel. Vocea fizicienilor italieni s-a facut deja auzita prin Sergio Bertolucci, director de cercetare al organizatiei euroepene CERN de la Geneva, care a declarat intr-un interviu recent ca omiterea lui Nicola Cabibbo din lista Laureatilor Nobel este ‘o decizie inexplicabila’.

Nicola Cabibbo, care este acum profesor la Universitatea din Roma, a refuzat sa comenteze pe larg decizia, dar a apreciat faptul ca contributia sa este cel putin recunoscuta de comunitatea stiintifica. Comitetul ce acorda premiul Nobel a raspuns insa deja la aceste comentarii, amintind ca premiul Nobel se acorda la maximum trei persoane odata, ori in afara de cei doi fizicieni, el a mai fost acordat si fizicianului Yoichiro Nambu. Cu alte cuvinte, nu mai era loc si pentru Nicola Cabibbo, iar comitetul a considerat ca munca celor doi fizicieni Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa a fost mai substantiala decat contributia pionierului Nicola Cabibbo.

Iata insa ca un alt caz, mult mai dramatic, a iesit recent la iveala in cazul premiului Nobel pentru Chimie pentru 2008. Astfel, premiul a fost acordat lui Osamu Shimomur, Martin Chalfie si Roger Y. Tsien pentru descoperirea si dezvoltatea proteinei verzi fosforescente GFP (green fluorescent protein). Proteina aceasta este data de o gena speciala, care face de exemplu ca meduza Aequorea Victoria sa straluceasca in intuneric. Acest premiu a lasat insa pe dinafara o alta contributie semnificativa, cea a lui Douglas Prasher, cel care a descoperit si izolat gena din meduza.

Povestea carierei stiintifice a lui Douglas Prasher este pe cat de fascinanta, pe atat de dramatica. Dr. Prasher era un student post-doctoral in anul 1982, la Universitatea din Georgia, cand a inceput lucrul cu meduza Aequorea. In 1988, Scietatea Americana de lupta impotriva Cancerului i-a acordat un fond de aproape 200.000 de dolari, pentru a-si dezvolta cercetarile. In felul acesta, el a fost in stare sa izoleze gena responsabila de fluorescenta meduzei, in anul 1992.

La sfarsitul cercetarii insa, banii alocati au fost terminati, asa ca Douglas Prasher (tata a trei copii) a trebuit sa isi caute urgent o alta slujba. Pentru ca nu vroia ca rezultatele sale sa se piarda, Prasher a impartit generos toata cunostinta acumulata diversilor cercetatori care aveau potentialul (in laboratoarele lor) sa duca mai departe noua descoperire. Doi dintre acestia sunt chiar laureatii premiului Nobel pentru Chimie in 2008 si anume Martin Chalfie and Roger Tsien. Acestia au primit, fiecare, cate o eprubeta cu gena izolata de la Prasher. Dupa care, Prasher a acceptat o noua pozitie in cadrul agentiei spatiale americane NASA.

Pentru Douglas Prasher insa, viata s-a schimbat si mai dramatic in 2006, cand acesta si-a pierdut pozitia de la NASA, in urma unor concedieri colective. Avand trei copii si, trebuind sa plateasca si renta unei case nou achizionate, Douglas Prasher a trebuit sa se angajeze sofer de taxi, meserie pe care o mai practica si astazi, in orasul Huntsville din Alabama. Aceasta, cu toate ca el a fost cel care a izolat gena GFP si care a prezis si importanta utilizarii ei in studiul cancerului.

Este povestea lui tipica pentru o America a ‘tuturor posibilitatilor’ unde unii reusesc, iar altii pot pierde aproape totul? Sau este una care scoate in evidenta o criza mai profunda a sistemului de cercetare american? La urma urmei, in urma rezultatelor semnificative, ne-am fi asteptat ca Douglas Prasher macar sa fi primit macar o pozitie de cercetare in unul din laboratoarele americane.

In schimb, acum el nu se poate decat consola cu multumirile celor doi laureati ai premiului Nobel, care au recunoscut public ca nu ar fi luat premiul Nobel fara constributia semnificativa a lui Prasher. Consolare care, poate, ii da energie sa se suie din nou la volanului taxiului, pentru a porni la drum si a castiga un ban pentru painea si studiile celor trei copii ai sai…

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger