Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Epsilon Eridani � fratele mai tanar al sistemului nostru solar

Autor: 61

Sistemul nostru solar si sistemul Epsilon Eridani sunt structurate in mod similar, iar amandoua gazduiesc asteroizi (desenate cu maro in figura), comete (albastru) si planete (punctele albe). Centura interioara de asteroizi a lui Epsilon Eridani este situata aproximativ in aceeasi pozitie cu a noastra, si anume, la o distanta de aproape 3 unitati astronomice fata de steaua sa (o unitate astronomica reprezinta media distantei de la Pamant la Soare, adica cca. 150 000 000 km).

A doua centura, mai densa decat prima, se afla la o distanta mai mare fata de steaua sa, echivalenta cu distanta dintre planeta Uranus si Soarele nostru, adica aproximativ 20 unitati astronomice (3 000 000 000 km). Sistemul Epsilon Erandi este gandit � pentru a avea planete orbitand in apropierea marginilor celor doua centuri de asteroizi.

Prima dintre aceste planete a fost descoperita in anul 2000 prin metoda vitezei radiale. Existenta celei de-a doua planete, ce orbiteaza in apropierea centurii exterioare de asteroizi, adica cea situata la 20 de unitati astronomice fata de steaua proprie, a fost dedusa in momentul in care telescopul spatial Spitzer a descoperit centura. O a treia planeta se presupune ca orbiteaza in jurul stelei Epsilon Erandi la limita interioara a inelului exterior de comete, care se intinde intre 35 si 90 unitati astronomice. Existenta acestei planete a fost sugerata pentru prima oara in 1998, datorita unor observatii facute asupra inelului de comete.

Diagrama ce compara sistemul Epsilon Eridani cu sistemul nostru solar

Astronomii au descoperit ca steaua Epsilon Eridani are doua centuri de asteroizi si un inel exterior de gheata, formand astfel, un triplu sistem de inele. Centura interioara de asteroizi o putem reprezenta ca fiind o virtuala sora geamana a centurii din sistemul nostru solar, in timp ce centura exterioara de asteroizi contine de 20 de ori mai multa materie. Mai mult decat atat, prezenta acestor trei inele de materie implica faptul ca exista planete neobservabile pana in acest moment. Acestea, datorita orbitelor pe care le dezvolta, fac posibila delimitarea si conturarea lor.

Steaua Epsilon Eridani este putin mai mica si mai rece decat Soarele. Ea este localizata la o distanta de aproximativ 10.5 ani-lumina fata de Pamant, in constelatia Eridanus. Epsilon Eridani este vizibila cu ochiul liber. Ea este mai tanara decat Soarele, avand o varsta de aproximativ 850 milioane ani. Epsilon Eridani si sistemul sau planetar ne arata extraordinare similaritati cu sistemul nostru solar aflat la o varsta asemanatoare.

�A studia Epsilon Eridani este ca si cum ai detine o masinarie de calatorit in timp pentru a privi la sistemul nostru solar atunci cand era mai tanar �, relateaza astronomul Massimo Marengo. Scriitoarea Dana Backman incuviinteaza, spunand ca: Acest sistem probabil ca seamana foarte mult cu sistemul nostru solar, in momentul in care viata a aparut pe Pamant �.

Sistemul nostru solar are o centura de asteroizi situata intre planeta Marte si planeta Jupiter , la o distanta de aproximativ 3 unitati astronomice fata de Soare. Ea contine o cantitate de materie de aproximativ 1/20 din masa satelitului nostru natural, Luna. Utilizand Telescopul Spatial Spitzer al NASA , echipa de astronomi a descoperit o centura de asteroizi identica, orbitand in jurul stelei Epsilon Erandi la o distanta similara, respectiv 3 unitati astronomice.

De asemenea, ei au descoperit si o a doua centura de asteroizi, la 20 unitati astronomice fata de Epsilon Erandi, cam la acceasi distanta la care se afla Uranus fata de Soare. A doua centura de asteroizi contine o cantitate de materie aproximativ egala cu masa Lunii.

Al treilea inel, cel de gheata, se intinde pe o distanta intre 35 si 90 unitati astronomice fata de Epsilon Eridani. Un inel de gheata similar se afla si in sistemul nostru solar si este denumit Centura Kuiper , aceasta fiind centura de materie primordiala ce inconjoara sistemul nostru solar , extinzandu-se de la orbita planetei Neptun si pana undeva in afara sistemului solar, aproximativ intre 30 si 50 unitati atmosferice fata de Soare. In orice caz, acest inel exterior al lui Epsilon Eridani contine de 100 de ori mai multa materie decat al nostru.

Prin calcule, teoreticienii au demonstrat ca atunci cand Soarele avea 850 milioane de ani, Centura Kuiper arata la fel cum arata acum centura sistemului Epsilon Eridani. De atunci, multa din materia centurii Kuiper a fost maturata departe, o parte fiind azvarlita in afara sistemului solar, iar o alta parte fiind aruncata inspre planete, eveniment denumit Late Heavy Bombardment (Ultimul Bombardament Puternic). Luna ne arata dovezile Ultimului Bombardament Puternic (craterele uriase formate de marile lunare de lava). Este posibil ca Epsilon Eridani sa sufere in viitor un astfel de fenomen dramatic, similar cu cel petrecuta in sistemul nostru. �Epsilon Eridani seamana atat de mult cu tanarul sistem solar, incat ne putem imagina ca se va dezvolta in mod similar �, spune Marengo.

Informatiile obtinute prin intermediul Telescopului Spatial Spitzer ne arata fantele intre fiecare dintre cele trei inele ce inconjoara steaua Epsilon Eridani. Aceste fante se explica prin prezenta planetelor care, gravitational, modeleaza inelele, la fel cum satelitul natural al lui Saturn delimiteaza si contureaza inelele sale. �Existenta planetelor reprezinta cel mai simplu mod pentru a explica ceea ce observam �, mai adauga astronomul Marengo.

In mod special, trei planete cu masele cuprinse intre valorile date de masele planetelor Neptun si Jupiter se potrivesc perfect observatiilor facute. O prima planeta, aflata in imediata apropiere a primului inel, a fost descoperita in anul 2000, utilizandu-se metoda vitezei radiale, fiind denumita Epsilon Eridani B. Studiile intreprinse sugereaza faptul ca aceasta se roteste in jurul stelei Epsilon Eridani pe o orbita eliptica.

O a doua planeta ar trebui sa se gaseasca in apropierea celei de-a doua centuri de asteroizi, iar a treia, la aproximativ 35 unitati astronomice, in apropierea marginei interioare a Centurii Kuiper. Prin studii vitoare s-ar putea descoperi aceasta lume nevazuta, la fel cum oricare planeta care gazduieste viata ar putea fi descoperita orbitand in interiorul ascuns al centurii de asteroizi.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger