Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

O singura gena, mai multe proteine

Autor: Presura Cristian

Biologia moleculara ne-a scos la iveala imensa complexitate a fenomenelor ce au loc in interiorul celulelor. Impactul a fost, in prima instanta, cresterea in popularitate a teoriei designului inteligent. Aceasta spune ca corpul uman este atat de complex incat el nu poate fi un rezultat al intamplarii, ci unul care a fost ‘construit’ de catre Divinitate. Daca insa aceasta complexitate creste si mai mult, nu ne putem oare intreba daca nu se putea si mai usor?

Un exemplu al complexitatii mecanismelor din interiorul celulei este procesul de traducere (translatie) al informatiei genetice in proteine. In mod normal, o gena produce o singura proteina. Cu toate acestea, este deja cunoscut ca o singura gena poate creea mai multe forme apropiate ale unei proteine. Aceasta este posibil, deoarece informatia unei gene nu este scrisa in mod continuu in ADN, de la un capat la ei la celalalt. In schimb, informatia este scrisa in anumite parti ale genei (numite exoni) intercalate apoi cu parti ce nu contin informatie.

Practic, este ca si cum am scrie pe o banda de caseta muzica pe bucatele, intercalate cu parti de zgomot aleatoriu. Un casetofon care ar citi o astfel de banda ar trebui sa stie unde se afla partile fara muzica si sa evite sa le citeasca, in asa fel incat noi sa auzim numai ritmul minunat al muzicii. In acelasi mod, mecanismul molecular are rolul de a pune impreuna, in prima instanta, numai partile relevante ale genei, deci numai exonii. Apoi aceste parti relevante sunt folosite de catre ribozomi, fabrica de proteine a celulei.

In practica insa, este posibil ca procesul de punere la un loc a exonilor sa nu fie perfect, si sa se mai sara dintre ei, sau sa copieze altii ce nu sunt ai aceleiasi genei. In acest caz, este clar ca proteina obtinuta va diferi putin. Fenomenul acesta este cunoscut si complica in mod urias mecanismul ‘ingineresc’ al celulei. Astfel, proteina putin diferita ar putea avea un efect negativ asupra celulei, sau din contra, unul pozitiv. In practica insa, aproape toate efectele se dovedesc a fi pozitive, caci proteinele astfel modificate joaca un rol esential in dezvoltarea si existenta celulei.

Pana acum insa, cercetatorii au crezut ca acest fenomen este mai rar intalnit. Iata insa ca, recent, un grup de cercetare de la Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT, Statele Unite) a descoperit ca fenomenul este de fapt foarte des intalnit. Intr-un studiu publicat pe 2 noiembrie in revista Nature, ei estimeaza ca mai mult de 95% dintre gene sufera acest fenomen. In studiul lor, cercetatorii americani au folosit 10 tesuturi diferite de la un total de 20 de subiecti.

Cercetatorii americani au aratat ca unele gene produc proteine putin diferite daca sunt aflate in locatii diferite ale organismului. Ei exemplifica in studiul lor cu o aceeasi gena ce produce proteine putin diferite daca celula se gaseste in inima sau in creier. Intr-un alt caz, cercetatorii au observat ca proteine putin diferite sunt generate de aceeasi gena in diverse etape ale evolutiei organismului (embrion, adult).

Din punct de vedere medical, noile rezultate aduc sperante. Astfel, se pare ca o astfel de diferenta intre proteina construita joaca un rol in cazul celulelor de cancer. Ramana insa de vazut daca formarea celulelor de cancer este datorata precis unui astfel de fenomen.

Pe de alta parte, poate ca un impact mai mare va avea asupra intelegerii mecanismului complex al vietii. Desigur, este de mirare ca aceste forme de proteine putin diferite sunt construite exact la locul si timpul potrivit si nu aleatoriu. Intr-o prima instanta ne-am reaminti din nou ipoteza Creatorului ‘inginer’ care a asezat fiecare rotita a celului la locul sau.

Acum insa, complexitatea este extrem de mare si ea depaseste poate pragul unei constructii economice si simple. Cu alte cuvinte, Creatorul ar fi putut realiza aceleasi functii ale celulei cu o singura proteina de fiecare gena, daca proteinele ar fo fost alese corect. Cum insa 95% dintre gene par a suferi un astfel de fenomen, pare mai probabil ca natura a incercat, la intamplare, tot felul de combinatii… In urma selectiei naturale, unele au supravietuit mai bine ca altele, dar iata, am ramas cu un sistem care este poate prea complex pentru functia pe care trebuie sa o indeplineasca. Cum care functie? Viata noastra…

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger