Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Suportul psihologic pentru pacientii cu cancer: un lux sau o necesitate?

Autor: 73

In prezent, la nivel international se remarca o constientizare a implicarii factorilor psihologici in diverse maladii, in cazul de fata cancerul, atat in plan academic (reflectat prin preocuparile de cercetare si prin continutul materiilor predate la nivel universitar) cat si in plan clinic (ex. asanumitele �Behavioural Oncology Unit � in Marea Britanie, centre total integrate fizic si functional cu serviciile de oncologie oferite pacientilor).

In mod timid, in Romania, pacientii realizeaza ca tratamentul administrat nu este suficient pentru a face fata schimbarii dramatice ce a avut loc in viata lor. Provocarile psihologice pe care le implica expresia �am cancer � sunt substantiale si necesita sprijin specializat. Din pacate, aceasta nevoie nu isi gaseste in general raspuns in ceea ce spitalele pot oferi si in politica de sanatate publica existenta.

Scopul acestui articol nu este sa descifreze amalgamul de blocaje care in final se rasfrange asupra pacientului ci sa incerce un raspuns minimal la intrebari cheie: suportul psihologic pentru pacientii cu cancer este un lux sau o necesitate? Ce pot oferi credibil interventiile psihologice in schimbul efortului uman si financiar pe care statul trebuie sa il suporte?

Cel mai cunoscut avantaj pe care suportul psihologic il aduce si care poate spori supravietuirea este aderenta la tratament (treatment compliance). Importanta ei este remarcabila deoarece intre 40-80% dintre pacienti nu urmeaza recomandarile primite daca acestea nu sunt relationate cu nevoile, prioritatile si asteptarile pacientului.

In atingerea aderentei la tratament se poate utiliza in interventiile psihosociale chestionarului asupra percepŃiilor bolii Illness Perceptions Questionnaire � elaborat in 1996 de Weinman, Petrie, Moss-Morris si Hornne, chestionar bazat pe cercetarile lui Leventhal . Aceste cercetari arata ca indivizii isi reprezinta mental informatiile despre boala si medicatie, sub forma de convingeri personale cu un continut specific. Din dorinŃa de a explica si conferi sens starii actuale in care se afla (sanatate/boala), pacientul integreaza printr-un proces repetitiv informaŃia primita de la stimuli interni si externi in structurile cognitive existente, cu scopul de a ghida comportamentul de coping, ale carui rezultate sunt evaluate, iar evaluarea este utilizata pentru reestimarea severitatii percepute a afectiunii si pentru planificarea modalitaŃilor viitoare de coping, inclusiv adoptarea unui anumit stil de viata.

Deoarece diagnosticul si tratamentul cancerului presupun experiente stresante, numeroase studii au validat ideea ca un procent ridicat din pacienti manifesta anxietate sau depresie clinica (intre 40-80% din respectivii pacienti – dupa unele studii, de 2-3 ori mai mult decat numarul cazurilor clinice din comunitate �dupa alte studii), familiile lor fiind de asemenea influentate negativ de situatia aparuta. Aceasta stare de fapt grava subliniaza necesitatea unor interventii psihologice realizate de catre personal specializat dar si o instruire adecvata a tuturor cadrelor medicale ce intra in contact cu pacientii ce sufera de cancer.

Cercetari in domeniul Psiho-neuro-imunologiei au aratat ca stresul cronic afecteaza negativ in special activitatea celulelor NK (natural killer). Se cunoaste faptul ca creierul are legaturi cu sistemul nervos si cel endocrin, comunicand implicit cu sistemul de aparare imunitar prin aceste mecanisme precum si prin altele, mai putin clarificate. O modificare semnificativa in activitatea creierului se rasfrange astfel si asupra sistemului imunitar. In acest moment, din punctul de vedere al interventiilor psihologice, rezultate statistic semnificative au fost obtinute ca urmare a utilizarii unor exercitii de relaxare, meditatie si imagerie mentala (ex: �Alterations in Brain and Immune Function Produced by Mindfulness Meditation � �Richard J. Davidson et. al, Psychosomatic Medicine 65, 2003; �Immune Responses to Guided Imagery During Breast Cancer Treatment � � Cecile A. Lengacher et. al, Biological Research Nursing 3, 2008).

Intre rezultate statistic semnificative si cele clinic semnificative este insa o mare diferenta. Acesta poate sa fie la prima vedere explicatia interesului relativ redus pe care suportul psihologic l-a trezit in randul medicilor si al celor ce stabilesc politicile de sanatate publica. Sunt insa voci care sustin ca RCT se concentreaza asupra componentelor presupus active ale interventiei, neluand in considerare efectele sinergice, imposibilitatea standardizarii interventiei psihologice datorita unicitatii fiecarui pacient si contextului clinic, ingrijirea pacientilor cu cancer implicand un sistem individualizat multimodal, cu metode de evaluare corespunzatoare.

Mecanismele insuficient clarificate prin care interventiile psihologice ar functiona reprezinta un alt obstacol in acceptarea utilizarii lor. Din acest punct de vedere vor mai trece probabil minim 15-20 ani pana cand tehnologia va atinge precizia necesara identificarii detaliate a mecanismelor implicate, in acelasi timp psihologia trebuind sa gaseasca modalitatile de producere stabila a unor efecte clinice semnificative.

In absenta unor efecte secundare negative din partea interventiilor psihologice merita in acest moment utilizarea lor in demersul terapeutic? Studii efectuate in America de Nord arata ca raspunsul la intrebare este �DA � (inclusiv studiul realizat la Mount Sinai School of Medicine, co-autor prof. Daniel David, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj). Nu trebuie uitat ca in acest moment urmarirea riguroasa a efectelor unei interventii psihologice in cadrul unui experiment este dificila si costisitoare, marcata de numeroase probleme metodologice. Cu toate acestea, cazul experimentului realizat in Germania poate fi semnificativ ( �Impact of psychotherapeutic support for patients with gastrointestinal cancer undergoing surgery: 10-year survival results of a randomized trial � – Kuchler T et al., J Clin Oncol. 25, 2007). Prin folosirea ca �end point � a supravietuirii (ceea ce minimizeaza potentiale erori de masurare), la 10 ani de la interventia chirurgicala pentru cancer gastrointestinal, 21 % din pacientii ce au beneficiat si de suport psihologic pe durata spitalizarii (7-8 ore in total /pacient) erau in viata fata de 9% din cei ce au efectuat doar interventia chirurgicala. O zi de munca pentru un psihoterapeut a dublat sansele ca respectivul pacient sa fie in viata peste 10 ani. Ce medicament existent ofera aceasta sansa la pretul cu care un angajat in spital este platit intr-o zi? Poate ca avand astfel de argumente psihologul va fi primit in sfarsit legal in echipa ce ofera �servicii de sanatate � si nu va fi doar incadrat ca personal auxiliar pentru asistenta medicala �

Informatie recenta: In editia din 15 decembrie 2008 a jurnalului peer-review Cancer, editat de American Cancer Society, a fost publicat un studiu ale carui rezultate sustin existenta unor efecte benefice semnificative ale interventiilor psihologice in cazul cancerului la san (Andersen et al � Psychological intervention inproves survival for breast cancer patients: a randomised clinical trial, Cancer, 2008).

Autor: Adrian Andreescu ( http://terapeutic.weblog.ro/ )

Articol publicat in revista Psihosomatica (reteaua Info-sanatate), iulie 2008

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger