Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Raspunsuri la intrebari legate de pasapoartele biometrice

Autor: Presura Cristian

Introducere:

   „As vrea sa stiu ce informatii vor fi stocate pe aceste CIPuri, când si unde se vor citi si de catre cine. În principiu, eu nu sunt de acord cu folosirea lor. Nu vreau sa stie cineva totul despre mine, chiar daca nu am de gând sa fac nimic rau. Pur si simplu, consider ca este o limitare a libertatii mele. Sunt lucruri pe care vreau sa le pastrez doar pentru mine si nu sunt de acord cu aceste CIPuri, oricare ar fi scuza pentru care sunt folosite. Nu cred nicio clipa ca vor limita violenta sau infractiunile.’ (Anamaria, membra a grupului Lacasuri Ortodoxe).

   Cristian Presura: Noile pasapoarte biometrice, introduse de la 1 ianuarie 2009, presupun integrarea, în fila informatizata a documentului, a unui CIP electronic ce contine fotografia titularului, dar în format electronic. Este vorba despre o fotografie color, cu dimensiunile de 35mm/45mm. O alta masura de identificare consta în încorporarea în CIPul electronic, pe lânga imaginea faciala, si a amprentelor degetelor de la fiecare mâna.


   KSLCatalin: Domnule Cristian Presura, m-am decis sa dezvolt prezentul interviu întrucât acest tip de mesaj, cu care am facut introducerea, pare sa reflecte atitudinea generala a oamenilor, fata de existenta si implementarea noilor dispozitive de monitorizare. Ma refer la noile pasapoarte si la CIP-uri, sau chiar la eventualele implanturi de CIP-uri – în general. Cunoasteti direct problema CIP-urilor si, în ce masura sunteti implicat în acest proiect?

Cristian Presura: Pâna anul trecut am fost implicat activ în dezvoltarea unor noi tehnici de identificare, mult mai precise si mult mai sigure decât tehnicile actuale. Momentan sunt implicat partial în modalitatile de stocare securizata a acestor date.


KSLCatalin: Credeti ca, daca cineva ar dori sa ne spioneze si sa ne controleze, atunci ar implementa un sistem de care ar afla… întreaga lume?

Cristian Presura: Chiar daca nu vrea, la un moment dat tot se va afla, fiindca este folosit de toti! Deci, probabil ca daca vrea, îl va implementa oricum, caci stie foarte bine ca se va afla…

KSLCatalin: Ar fi cineva interesat sa controleze omul în cele mai mici detalii? De ce ?
Cristian Presura: Societatea moderna este foarte eficienta si are un randament ridicat al muncii. Sa nu uitam ca avem 2 zile libere pe saptamâna si muncim doar 8 ore pe zi iar, cu banii obtinuti, putem cumpara lucruri pe care strabunii nostri puteau doar, cel mult, sa le viseze. Imaginati-va: oare am putea construi un televizor cu mâna goala? Sau o aspirina? Nici o viata nu ne-ar ajunge si, totusi, în practica, nu trebuie sa muncim decât câteva zeci de minute pentru a avea bani îndeajuns cât sa cumparam o aspirina… Societatea moderna este eficienta tehnic. Eficienta ei, însa, este sustinuta prin control.Trebuie sa stim cine-si plateste taxele si cine nu, cine trebuie sa plece cu trenul, sa ia marfa etc. Practic, societatea a devenit si una informationala unde, cu cât controlul este mai mare, cu atât eficienta este mai ridicata. Deci, eu cred ca exista tendinta intrinseca de a creste acest control, dar nu cred ca exista grupuri de interese în spatele acestei tendinte. Este un rezultat al dezvoltarii tehnologice… Pe de alta parte sa nu cadem in extrema in care sa credem ca aceasta tendinta de control este de neevitat. Ramane la latitudinea noastra sa limitam aceste tendinte de control prin legi de exemplu.

KSLCatalin: Credeti ca este doar o eficientizare administrativa si ca mai putem sustine ca am fi în continuare fiinte libere?

Cristian Presura: Da, este o eficientizare administrativa. Însa, dupa cum ne-au învatat bine cei ce au suferit în închisorile comuniste, libertatea este în primul rând înauntrul nostru. Atitudinea noastra fata de viata este expresia acestei libertati. Da, ramânem fiinte libere, cu atât mai mult cu cât acest nou control nu este facut pentru a ne îngradi libertatile sociale ca, libertatea de miscare, de exemplu. Cel putin, atâta timp cât nimeni nu profita de el, desigur…

KSLCatalin: Fata de pasaportul în forma veche, acesta va asigura o permanenta urmarire (în orice moment) stiind ca cele vechi erau „scanate’ doar la trecerea peste granita. De ce aceste facilitati de ultima ora, puse în slujba omenilor dezintersati, generatoare de stress? (ca si experimentul cu „marele tunel’)
Cristian Presura: Da, aceasta era ideea initiala (a unei permanente urmariri). Din pacate nu cred ca va fi implementat, din motive sociale si tehnice. În primul rând, un sistem similar de monitorizare a mai fost incercat inainte pentru a eficientiza procesul de munca. Oamenii însa au avut reactii negative simtindu-se monitorizati permanent, asa încât, în scurt timp, sistemul a fost eliminat. În al doilea rând, chiar dupa aparitia actulelor pasapoarte biometrice, un grup de cercetatori au aratat ca datele de pe noul pasaport pot fi citite usor de la distanta,
in mod fraudulos! Cu alte cuvinte, orice electronist amator ar fi putut citi datele din pasaportul, din buzunarul meu, sa stie cine sunt si ce amprenta am! Tehnologia nu este sigura! Dupa un moment de comotie, inginerii noii tehnologii au venit cu o solutie de improvizatie: noul pasaport va avea o coperta de aluminiu, care va „ascunde’ datele, de eventualii hoti (aluminiul este un metal, care se stie ca ecraneaza câmpul electromagnetic al aparatului de citire). Din pacate, sistemul „rezista’ pâna când titularul deschide pasaportul, dintr-un motiv sau altul. Atunci datele sunt din nou vulnerabile!
    Dupa cum am spus, deci, tehnologia nu este înca sigura. Exista la ora actuala diverse companii care vin cu tehnologii pentru securizarea acestor date. Unele dintre acestea urmaresc sa securizeze datele existente pe cip (prin criptografierea acestora), altele sa securizeze transferul lor la o eventuala baza de date (daca guvernul va vrea sa le stocheze, ceea ce e foarte probabil), iar altele sa securizeze pastrarea acestora în baza de date. Toate aceste tehnologii nu sunt înca mature. Parerea mea personala este ca aici politica a luat-o înaintea tehnologiei….

KSLCatalin: Ce elemente de siguranta exista împotriva multiplicarii fizice a CIPurilor?

Cristian Presura: Coperta de aluminiu este cea mai cunoscuta. O alta este stocarea pe pasaport, nu a amprentelor propriu-zise, ci a unor date criptate. Cu alte cuvinte, chiar daca cineva citeste datele, nu stie care va fi amprenta.

KSLCatalin:Cum se asigura protectia bazei de date?
Cristian Presura: Aici, înca nu am auzit de solutii eficiente – altele decât cele folosite în cadrul bancilor.

KSLCatalin: Cum suntem asigurati contra erorilor si „amestecului’ de date, din informatiile beneficiarilor de pasapoarte?

Cristian Presura: Exista câteva proceduri, de scadere a ratei de eroare, ca aceea a înregistrarii nu numai a amprentelor ci si a unor informatii codate ale aceleiasi amprente, care sa ajute la reconstituirea amprentei în momentul în care o parte din date ar fi pierdute (intr-un fel, o tehnologie asemanatoare celei ce apare în cazul mult-mai cunoscutelor deja CD-uri si DVD-uri)

KSLCatalin:Când vor fi CIPurile functionale si distribuite catre guverne ?
Cristian Presura: Nu stiu, dureaza însa sigur câtiva ani.

KSLCatalin: Care este locul unde se vor implanta ?
Cristian Presura: Oops, credeam ca vorbim de CIPurile din pasapoarte, care stocheaza, digital, amprenta, fotografia si celelalte date personale. La ora actuala, guvernul român nu intentioneaza sa implanteze niciun fel de CIP în niciun fel de persoane. De remarcat însa ca, în Occident, implantarea CIPurilor se discuta activ. În Olanda este raspândita pe scara larga implantarea câinilor, cu CIPuri de identificare, în asa fel încât, cineva care gaseste un câine pierdut, sa stie al cui este. Un alt exemplu este tot Olanda, unde un grup de tineri a acceptat experimental implantarea unor CIPuri, pentru a-si usura accesul la o discoteca din Amsterdam. Totusi, implantarea CIPurilor nu este in vizorul Guvernului Român la ora actuala.


KSLCatalin: Puteti sa ne explicati ce principiu de functionare are la baza un astfel de CIP si sa-l comparati, eventual, cu modele similare?
Cristian Presura: CIPul din pasaport are doua componente esentiale. Prima este o memorie de 32 kilobytes EPROM, care este o memorie non-volatila – care nu dispare atunci când CIPul nu este alimentat cu energie electrica. În plus, ea este o memorie ROM, ceea ce înseamna ca in principiu va fi scrisa decât o singura data, atunci când datele sunt puse de oficialitati în pasaport. Cu toate acestea, memoriile EPROM pot fi sterse prin expunerea la un flux de radiatie ultravioleta.

   O a doua componeta este antena CIPului, care este în esenta, pasiva, adica nu are nevoie de baterie. În momentul în care CIPul ajunge la mai putin de 10 cm de dispozitivul de citire, antena CIPului capteaza energia electromagnetica trimisa de acesta (prin efectul de inductie electromagnetica) si este astfel în stare sa transfere datele, din memoria EPROM catre dispozitivul de citire.

KSLCatalin: – În componenta telefoanelor mobile (mai ales de ultima generatie) sau în alte dispozitive ori aparate folosite în mod frecvent, in prezent, exista astfel de CIPuri care pot fi atribuite numarului 666? (mi s-a recomandat articolul http://en.wikipedia.org/wiki/QR_Code )

Cristian Presura: În mod normal, informatia dintr-un astfel de CIP nu are legatura cu numarul 666. Bineînteles ca aceasta combinatie de cifre poate aparea aleator pe unul dintre milioanele de CIPuri emise, dupa cum poate aparea aleator în orice computer, acolo unde memoria este stocata în diferite colturi ale sale.

KSLCatalin: – CIPurile vor fi incluse doar în pasapoarte si buletine sau, în final, vor fi implantate în organismul uman si, la ce nivel?

Cristian Presura: Momentan ele vor exista doar în pasapoarte. Pe viitor însa, exista posibilitatea ca acestea sa fie implantate în corpul uman desi, daca vor fi implantate, acestea vor lua o forma cu totul diferita. Discutia este deschisa si exista atât pe masa de lucru a cercetatorilor, cât si în dezbaterile legiferatorilor. Avantajele tin, de obicei, de usuarea administrarii (ca de exemplu: plata la magazin, care se poate face automat, numai trecând pe lânga casa de marcat!).

   Dezavantajele includ riscuri medicale (corpul trebuie sa nu aiba reactii adverse) si costuri mai ridicate pentru amplasarea infrastucturii. Trebuie amintita aici, însa, reactia adversa a cetatenilor, care simt aceste implantari ca pe o violare a spatiului lor intim. Atata timp cat Comisia Europeana nu va avea argumente care sa arate cu adevarat ca implantarea cu CIPuri aduce avantaje majore societatii, este foarte putin probabil ca aceasta tehnologie sa fie adoptata în urmatorii zeci de ani.

KSLCatalin:– Ce riscuri ar fi? De fapt, care sunt eventualele puncte pozitive ale acestui sistem, sau negative? Cunoasteti ce date vor fi stocate, sau acestea difera de la un stat la altul? Se va ajunge la momentul in care fara acest CIP, de exemplu, sa nu te poti interna într-un spital?
Cristian Presura: Cele mai importante date stocate în CIPul din pasaport sunt, în principiu, poza persoanei si amprenta fiecarui deget, la care se mai adauga datele obisuite, ca de exemplu: data nasterii, localitatea de domiciliu etc. Amprentele însa, nu vor fi luate pentru copiii mai mici de 12 ani, caci degetele lor sunt în formare pâna la aceasta vârsta, iar forma amprentei se schimba, astfel, în timp. Diferente esentiale nu stiu sa existe, de la stat la stat, cel putin pentru statele europene. De notat ca, în cele mai multe state europene occidentale, pasaportul biometric a fost deja introdus, din anul 2006 fara prea mari comotii în societate. La inceput Comisiunea Europeana a considerat ca introducerea amprentei este optionala pentru fiecare stat in parte. Totusi, recent, ea recomanda introducerea amprentei in pasaportul biometric. Bineînteles ca se poate ajunge ca cineva fara CIP sa nu se interneze în spital, atâta timp cât nu are practic, la el, pasaportul! Numai ca, exact acelasi lucru se poate spune si despre celelalte acte, în masura în care acestea sunt necesare ca metoda de identificare (de exemplu buletinul de identitate). Din acesta perpectiva, pasaportul biometric nu se deosebeste cu nimic de actele obisnuite în prezent.

KSLCatalin:  Multi dintre cei religiosi, în special, încearca explicatia ca, acceptând CIPul, acceptam practic însemnarea cu 666. Vedeti vreo legatura între aceste doua idei: ideea de CIP (implantat sau nu) si numarul 666?

Cristian Presura: În afara de aparitia aleatoare a acestui numar, într-unul din milioanele de CIPuri ce vor exista, nu vad nicio legatura.

KSLCatalin: Tot cei care duc o lupta mai acida sustin ca, prin aceste CIPuri, ar putea fi controlata chiar si vointa omului, fara sa îsi dea seama – în viitor (dupa modelul electrozilor care, se pare, induceau fericirea…). Exista acest „pericol’ al fericirii induse?

Cristian Presura: Aceste CIPuri, din pasapoarte, nu pot influenta sub nici o forma mintea umana într-un mod direct. Dupa cum am spus, ele sunt pasive, adica nici macar nu dispun de o sursa de energie interna, încât sa poata radia energie electromagnetica.

   Este adevarat, exista la ora actuala tehnologii de influentare a mintii, ca de exemplu implanturile din creier, destinate bolnavilor de Parkinson. Este cunoscut ca acestea amelioreaza boala, dupa cum este, la fel de cunoscut si ca ele pot face unele persoane fericite sau nefericite, prin simpla întoarcere a unui buton. Momentan însa, nu vorbim decât despre introducea CIPurilor în pasaport, nu în corpul uman si, cu atât mai putin, în creier.

KSLCatalin: Citeam undeva despre faptul ca exista în cercetare CIPuri care vor putea fi conectate la reteaua neuronala a creierului, oferind astfel posibilitatea, pentru cei ce controleaza biocipul, sa înregistreze imagini vizuale si auditive neuronale, adica exact ce vede si ce aude subiectul. Pare de necrezut? Şi totusi, aceasta tehnica este detinuta deja de Agentia Nationala de Securitate. Înca din 1986, cercetatorii de la Universitatea din Michigan, în colaborare cu AT&T, declarau ca sunt pe punctul de a controla complet înregistrarile acustice neuronale si transmiterea de semnale acustice în interiorul creierului, omul putând fi astfel telecomandat.

Cristian Presura: Din pacate, astfel de cercetari exista, multe dintre ele având loc însa fara avizul prealabil al unor comisii etice – care abea în ultimii ani au început sa apara prin universitati sau institute de cercetare. Tehnologic, se pare ca, într-adevar, multe lucruri s-ar putea face daca am reusi sa instalam câteva mii de CIPuri în creier, influentând astfel zone întregi de neuroni. Putem citi, partial, ce imagini vizuale ajung la creier, daca implantam cativa electrozi în creierul unei muste. Tehnica este folosita de cercetatori pentru a întelege ce vede, de fapt, o musca… Putem la ora actuala introduce implanturi cohleare, care fac posibil auzul la un numar mare de persoane ce si-au pierdut aceasta capacitate sau nu au avut-o din nastere. Aici vom „telecomanda’ neuronii aproape de urechea nefunctionala, neuroni ce trebuie sa trimita mai departe semnalul catre creier. Cu alte cuvinte, se pot realiza multe lucruri daca introducem CIPuri în creier, bune sau rele. Momentan însa, discutia nu se aplica, mai ales ca nimeni nu are, în vizorul apropiat, implantarea de CIPuri, decât în pacientii bolnavi, în stari critice.

KSLCatalin:  Se pune acceptarea pe seama necunoasterii sau a ignorantei. Imi puteti spune daca am dreptate când afirm ca exact cel ce are cunoasterea, eventual va accepta. (motivez aceasta si prin faptul ca – exact echivalentul religios al întrebarii – adevaratul credincios, deasemnea, stiind ca frica este un pacat si, avand credinta în puterea lui Dumnezeu, nu va avea a se teme)?

Cristian Presura: Nu cred ca observatia e valabila, în general. As putea sa stiu mai multe despre pasapoartele biometrice, ca de exemplu ca nu sunt înca securizate, si atunci sa duc o campanie de renuntare la ele…

KSLCatalin:  Cineva imi spunea: „Nu cred ca exista cercetator, care sa nu ne arate aspectele pozitive ale muncii sale!’ Credeti ca are dreptate?

Cristian Presura: Aveti dreptate, cercetatorii sunt înclinati, de cele mai multe ori, sa prezinte aspectele pozitive ale muncii lor. Atentie deci, când auziti unul vorbind, fiti cu cel putin 50% mai sceptic pentru a fi mai aproape de adevar!

KSLCatalin:  În aceasta idee, descopar, putin glumind, ca CIPurile pot avea si ele un efect pozitiv, prin faptul ca pot adauga ceva bun, în tendita unei apropieri care, dupa cum se vede, exista (cel putin în ceea ce ne priveste, colaborând la mai multe articole, prezente atât pe www.stiinta.info – care se afla în toolbarul nostru, vizitatorii Lacasuri Ortodoxe primind astfel în câteva secunde, orice actualizare din domeniul tehnicii si stiintei – cât si pe LacasuriOrtodoxe.com) între tehnica si Ortodoxie (sau religie, în general). Gasiti pozitiva si necesara aceasta apropiere acum, mai mult ca altadata si credeti ca departarea existenta pâna în prezent, destul de evidenta, se datoreaza ignorantei ambelor parti, vizavi de „domeniul advers’ sau unei nepotriviri vesnice?
Cristian Presura: Sincer, cred ca este vorba despre o nepotrivire vesnica. Sper sa pot discuta despre aceasta relatie într-o carte pe care o am lucru. Parerea mea este ca atâta timp cât se iau elementele esentiale ale stiintei si religiei, putem vorbi de o complementaritate. De aceea, ambele sunt prezente intre noi, dupa mii de ani de civilizatie. Ambele însa, vin cu bagaje aditionale care se intersecteaza apoi, cu scântei… de unde deci si paradigma eterna a religiei în contradictie cu stiinta.

KSLCatalin: În concluzie: putem „scapa’ de coduri de bare, CIPuri si alte asemenea elemente de control si monitorizare? O parere personala…

Cristian Presura Nu, nu cred ca vom scapa. Mai mult însa, vom fi dezamagiti atunci când copiii nostri le vor accepta foarte usor. Cred ca aceste metode de identificare fac parte din aceasta tendinta de eficientizare a societatii desi, atentie, exista si interese politice meschine în spatele introducerii lor. Ca sa fie clar, nu zic ca trebuie sa le acceptam, atâta doar, ca pe mine nu ma sperie foarte mult.

   Daca însa societatea româneasca gaseste de cuviinta ca avantajele introducerii lor (subliniate de Guvernul României – de exemplu o aderare mai rapida la Spatiul Schengen si renuntarea la viza pentru America) nu depasesc celelalte aspecte negative (securizarea datelor, posibilitatea de a fi utilizate intr-un scop ilegitim, etc.) atunci Guvernul României are datoria sa asculte de cei care l-au ales…

Multumesc din suflet!

Un material realizat KSLCatalin
ing. pr. (admin. Lacasuri Ortodoxe)


Nota: la interviu s-a lucrat în data de 21 ianuarie 2009, ca urmare a colaborarii dintre LacasuriOrtodoxe.com – Stiinta.info , demarata cu mai mult timp în urma. Mentionam ca, pe grupul de discutii Lacasuri Ortodoxe, s-a facut apel la sugerarea unor intrebari din partea membrilor (astazi aprox. 8500), astfel incat toate au gasit astfel un raspuns.

   Va recomandam, de asemenea, vizitarea site-ului Stiinta.info sperand ca aveti un motiv in plus, de acum, sa alegeti permanenta informare asupra actualizarilor acestuia, prin descarcarea toolbarului Lacasuri Ortodoxe.

Un articol despre relatia Religie – Ştiinta (autor KSLCatalin), gasiti dând click aici .

P.S. In urma comentariului unui cititor, am introdus un video cu un documentar TV. Urmariti va rog a doua parte a documentarului, unde se arata cum un amator a fost in stare sa citeasca datele dintr-un pasaport biometric.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger