Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Cum iau nastere parfumurile sintetice?

Autor: Presura Cristian

În lumea de astazi dominata de senzatii vizuale si acustice, simtul olfactiv este adesea privit ca unul dintre simturile “mai slabe”. Cu toate acestea, rolul sau în vietile noastre este mult mai important decât se presupune în general: în lipsa mirosului, nu ne-am putea bucura nici de aromele unei mese apetisante sau ale unui vin bun, nici nu am putea sa simtim daca gustul mâncarii este alterat. Expresii ca “nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala”, „cu nasul pe sus” sau „a-i da nas cuiva” arata influenta subliminala pe care simtul olfactiv o are asupra noastra: poate sa faca diferenta între sentimentul de simpatie sau antipatie pe care îl resimtim fata de anumite persoane ori ne readuce în memorie evenimente speciale din trecut.

 

În timp ce oamenii recunosc doar patru gusturi de baza – dulce, acru, sarat si amar – mucoasa olfactiva a omului are aproximativ 350 de receptori olfactivi diferiti. Principiul “de baza” presupune ca numai moleculele specifice de arome pot fi identificate de acesti receptori care stimuleaza senzatia în creier. Aromele complexe activeaza simultan un numar mare de receptori, amplificând semnificativ multitudinea de mirosuri perceptibile. Un nas fin poate distinge, astfel, pâna la mai mult de 10,000 de note de miresme.

 

Universul aromelor

 

Timp de secole, creatorii de parfumuri au fost nevoiti sa se bazeze exclusiv pe componente naturale, unele dintre ele fiind însa foarte rare. Epoca parfumurilor sintetice a început abia odata cu fabricarea vanilinei (1874) si a moscului (1888). În anii 1930, BASF a intrat pe piata productiei de parfumuri cu alcoolul feniletilic, o substanta identic-naturala din uleiul de trandafir cu miros de lemn de trandafir si petale de trandafir. Din anii 1960, citralul a constituit baza pentru productia de vitamine si arome chimice la BASF Ludwigshafen.

 

Din cele aproape 3.000 de arome produse pe cale sintetica, cunoscute în toata lumea, BASF detine aproximativ 100 în portofoliul sau. O mireasma este deseori necesara în cantitati atât de mici încât sinteza ei – desi posibila – implica costuri mari, fiind  mult mai practica utilizarea aromelor naturale.

 

Prospecte

Pentru a capata un miros placut, cremele, sampoanele si detergentii necesita doar cantitati reduse de compusi aromatici fini, precum citralul. La scara globala, aceasta cerinta duce însa la cantitati uriase: începând cu 2004, uzina BASF din Ludwigshafen produce în jur de 40.000 de tone de citral pe an – de patru ori capacitatea initiala. Aceasta face ca BASF sa fie cel mai mare producator mondial de citral si derivatii sai chimici. Principalii clienti sunt producatorii de cosmetice si detergenti (parfumuri) si producatorii de suplimente alimentare si hrana pentru animale (vitamine).

 

Pe lânga aromele din familia citralului, BASF creeaza si altele precum oxidul de trandafir, o componenta a aromei de trandafir de asemenea utilizat si ca „intensificator de aroma”.

Deoarece produsele cu un miros placut sunt considerate ceva obisnuit, parfumurile reprezinta o piata cu un ritm de crestere lent, dar sigur, neafectata de ciclurile economice -oamenii vor avea întotdeauna nevoie de produse pentru baie sau pentru spalat. 

 

BASF este unul din liderii mondiali pe segmentul de arome sintetice. Produsul principal este citralul, o aroma chimica fabricata începând cu anul 2004 la Ludwigshafen, într-o noua uzina cu o capacitate anuala de 40.000 de tone. Molecula de citral, care contine 10 atomi de carbon este responsabila si de aroma de citrice în natura.

Citralul sintetic de la BASF nu reda doar mireasma de citrice. Datorita unor usoare modificari aduse structurii moleculare, pot fi realizate si alte miresme importante pentru industria aromelor, cum ar fi linalolul, care miroase ca lavanda, si geraniolul, care miroase a trandafir. “Aceste miresme florale au structuri moleculare foarte asemanatoare. Toate trei au stuctura identica, formata din zece atomi de carbon, si, ca o caracteristica speciala, un atom de oxigen”, explica doctorul Klaus Ebel, manager de cercetare în cadrul BASF. “Diferenta majora este reprezentata de pozitia exacta si de tipul de legatura ale oxigenului. Atât în cazul citralului cât si în cazul geraniolului, oxigenul este localizat la sfârsitul lantului carbonic, diferenta fiind însa data de tipul de legatura, si anume dubla la citral si simpla la geraniol. În cazul linalolului, pe de alta parte, atomul de oxigen se afla într-o legatura simpla cu un alt atom de carbon, localizat în componenta lantului”.

 

O diferenta minora, cu rezultat de impact: la fel cum o singura modificare în amprenta unei chei schimba totul, cele trei molecule ajung la diferiti receptori olfactivi, producând senzatiile aromatice corespunzatoare. Din punct de vedere chimic, aceste arome reprezinta exact echivalentul corespondentilor naturali, pâna si cel mai fin nas nefiind în stare sa detecteze diferenta. Aromele BASF, identice cu cele naturale, ofera alte doua avantaje decisive: în primul rând, puritatea consistenta, aproape imposibil de realizat printr-un extract natural si în al doilea rând singura modalitate de a produce volumul necesar de arome la un pret acceptabil. De exemplu, pentru obtinerea din leurda a 40.000 de tone de citral produs anual în Ludwigshafen, ar fi necesar sa fie cultivata o suprafata de aproximativ 40.000 de ha – aproape cât insula mediteraneana Majorca.

 

Totusi, resursele tehnice necesare pentru sinteza citralului si a compusilor sai sunt însemnate. “În uzina de citral din Ludwigshafen, inaugurata în 2004, în unele parti ale sistemului sunt mentinute temperaturi de reactie de pâna la 300 grade Celsius sau presiuni extreme de pâna la 300. Pentru a induce reactiile chimice necesare si a minimiza formarea unor produse secundare, am dezvoltat catalizatori speciali, pe baza de argint sau alte metale pretioase”, precizeaza Dr. Martin Schmidt-Radde, responsabil de productia chimica a aromelor în cadrul BASF.

 

Aproximativ o treime din citralul produs în Ludwigshafen este folosit la crearea unor substante care nu par la prima vedere sa aiba prea multe în comun cu parfumurile sofisticate: vitaminele sau, mai exact, vitaminele A si E, precum si carotenoizii, considerati premergatori vitaminelor, si antioxidanti pentru metabolism.

 

Componentele parfumului din citral sunt supuse unor conditii deosebit de stricte, deoarece chiar si cea mai nesemnificativa impuritate a unei note de baza poate submina sau distruge complet impresia aromatica dorita si corespunzatoare. Procesele de distilare speciale dezvoltate de BASF realizeaza ultima etapa a productiei tehnice, pentru a se asigura un standard înalt de calitate. Mai ramâne o singura bariera înainte de livrarea la client: „Produsul finit poate sa fie cât mai desavârsit cu putinta din punctul de vedere al compozitiei analitice, dar daca aroma nu este corespunzatoare înseamna ca nu se mai lanseaza pe piata. Clientii se asteapta la un standard înalt de calitate aromatica. Numai în acest fel compozitia unui parfum, care consta într-o larga paleta de miresme, poate sa asigure experienta olfactiva dorita. Altfel, este inevitabil sa nu ai o dezamagire”, declara Alfred ten Haaf si echipa lui de specialisti în evaluare senzoriala din cadrul Laboratorului analitic central al BASF. Împreuna cu echipa sa, specialistul în arome îsi foloseste nasul la maxim pentru fiecare amestec de ingrediente parfumate înainte de a fi trimise clientului. Pâna la urma, nicio analiza gaz-cromatografica din lume nu se poate compara cu rafinamentul nasului uman.

 

Articol oferit de Alina Chicos,  Mmd Corporate, Public Affairs & Public Relations Consultants

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger