Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Învățând în timpul somnului

Ați adunat prea multă informație, și nu-i mai puteți da un sens? Iată ce spun psihologii de la Harvard: Culcați-vă, și creierul va sorta în liniște informația pentru dumneavoastră!

Figura: Imaginile, denumite „ouale lui Faberge”, au fost prezentate unor subiecti, care au trebuit sa gaseasca relatia ascunsa dintre ele.  Sursa: Gazeta Universitatii din Harvard

Functiile creierului, rolul somnului sau al viselor sunt departe de a fi cunoscute. Creierul ramine o enigma la inceputul acestui nou mileniu. Se stie ca el are cel putin doua functii importante: stocarea memoriilor si interpretarea acestora. Daca memoriile se stocheaza in timpul zilei, se pare ca interpretarea acestora se face continuu, inclusiv noaptea, in timpul somnului!

Se stie ca in timpul somnului creierul nostru se separa senzorial de lumea exterioara (de aceea nu mai simtim in buna parte), dar el continua sa functioneze intr-o maniera care nu e inca inteleasa de neurologii moderni. In ultimii ani insa, un fapt surprinzator iese insa la iveala din experimentele efectuate de cercetatori, si anume ca creierul inca mai proceseaza informatia primita in timpul zilei. Ca rezultat, dupa ce ne trezim, suntem in stare sa intelegem mai bine informatia captata inainte de somn.

Un astfel de experiment a efectuat recent Matthew Walker de la Scoala Medicala Harvard. Astfel acesta a dat un grup de poze unor grupuri de voluntari, denumite generic „ouale lui Faberge”, si prezentate partial in figura alaturata. Pozele acestea au o relatie intre ele, data de o anumita conexiune ascunsa. Cu ajutorul acestei relatii ascunse, pozele se pot ordona. Subiectilor li s-a prezentat ordinea pozelor, dar nu si relatia ascunsa care duce la acea ordonare. Apoi subiectii au fost impartiti in mai multe grupuri, si li s-a spus ca vor fi testati mai tirziu cit de bine au memorat pozele prezentate.

Primul grup a fost testat la 20 de minute dupa ce li s-au prezentat pozele, al doilea la 12 ore, iar al treilea tot la 12 ore, dar dupa ce li s-a permis sa doarma intre timp. La testare insa, subiectii au fost verificati daca au descoperit relatia ascunsa care era intre pozele prezentate. Cel mai prost a stat grupul care a fost testat dupa 20 de minute, iar cel mai bine, grupul care a dormit. Cu alte cuvinte, grupul care a dormit a fost mai eficient in organizarea informatiei primite si relevarea informatiei ascunse.

„Rezultatele noastre implica ca somnul este implicat in procesele cognitive ale memoriilor noastre” spune unul din colaboratorii lui Walker. „Relatiile intre informatiile acumulate par ca se imbunatatesc in timpul somnului, sau pe masura ce timpul trece”.

Sursa:  William J. Cromie, Gazeta Universitatii din Harvard

20.05.2007

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger