Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Banda lui Moebius este în sfirșit calculată analitic

Din 1930, de când a fost creeată, banda lui Moebius a pus probleme mari matematicienilor care vroiau să explice proprietățile mecanice ale ei. Cea mai mare problemă a fost gasirea unei formule analitice care să definească structura și tensiunea mecanică in banda lui Moebius, odată ce aceasta este torsionată. Acest lucru a fost însă realizat recent de un grup de doi cercetători de la University College din Londra, Gert van der Heijden și Eugene Starostin.

Banda lui Moebius a fost descoperită de un matematician german, August Ferdinand Moebius, în anul 1858. Ea a fost popularizată de către artistul olandez M.C. Echer.

Pentru a construi o bandă a lui Moebius, putem începe cu o banda obișnuită de hîrtie. Torsionăm apoi unul dintre capete la 180 de grade, și îl lipim apoi cu celălalt capăt (vezi figura), formând astfel un cerc neobișnuit. Proprietatea cea mai fascinantă a acestei benzi este că ea pare că are o singură față! Astfel, în termeni simpli, am putea spune că și punctele de pe suprafața interioară a benzii, și punctele de pe suprafaăa exterioară a benzii, fac parte din același spațiu bidimensional, din moment ce putem ajunge de la unele de altele, calatorind pe suprafața benzii, dar nedepășind marginile ei. Acest lucru nu ar fi fost posibil cu o bandă circulară obișnuită, netorsionată.

Din 1930, de când a fost creeată, banda lui Moebius a pus probleme mari matematicienilor care vroiau să explice proprietățile mecanice ale ei. Cea mai mare problemă a fost gasirea unei formule analitice care să definească structura și tensiunea mecanică in banda lui Moebius, odată ce aceasta este torsionată. Acest lucru a fost însă realizat de un grup de doi cercetători de la University College din Londra, Gert van der Heijden și Eugene Starostin.

„Ceea de determină forma benzii lui Moebius este energia mecanică inmagazinată în procesul de torsiune”, spun ei. Locurile în care banda este torsionată mult au cea mai mare cantitate de energie mecanică înmagazinată. În schimb. locurile din bandă care sunt mai plane și mai puțin torsionate înmagazinează mai puțină energie. Dacă largimea benzii se modificată, se modifică și distribuția de energie din bandă, ceea ce face ca banda lui Moebius să ia o altă formă. Toate aceste procese sunt desigur descrise de ecuația recent găsită de cei doi autori.

Aceste cercetări pot apărea exotice, însă Gert van der Heijden și Eugene Starostin cred că ea poate avea și aplicații practice. Astfel, ele pot fi folosite în predicția punctelor de stress dintr-o structură asemănătoare benzii lui Moebius, puncte care vor ceda primele la un stress mecanic mai ridicat.

Sursa originală: physorg.com.

2007-07-22

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger