Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Teoria din spatele exploziilor supernovelor este confirmată experimental

O echipă de astronomi europeni și americani a adus cea mai bună confirmare experimentală a teoriei ce stă în spatele exploziei supernovei de tipul Ia. Echipa a folosit un set unic de observații efectuate cu telescoapul Keck I din Hawaii și European Southern Observatory. Cercetătorii au putut detecta natura materialului care inconjura supernova înainte de explozie, material ce pare să facă parte dintr-o gigantă roșie. Rezultatele par astfel să confirme teoria conform căreia supernova apare în urma exploziei unei pitici albe care este alimentată continuu cu materie de o gigantă roșie din apropiere.

Supernovele de tipul Ia mai sunt denumite și „candelele Universului”, pentru că ele sunt folosite la aflarea distanțelor din Univers. Aceasta pentru că exploziile tuturor supernvelor de tipul Ia sunt foarte asemănătoare. Teoria spune că aceste explozii sunt provocate de o stea foarte mică (denumită pitică albă) aflată in apropierea unei stele uriașe (denumită gigantă roșie).

explozie supernova

Foto: Explozia Supernovei SN2006X, surprinsă în două imagini succesive, la citeva luni distanță. Supernova nu este vizibilă pe imaginea din stângs.Sursa: Wikipedia

Giganta roșie are o rază de sute de ori mai mare decât a Soarelui, și ea apare în urma evoluției naturale a unei stele normale, atunci când steaua își epuizează energia nucleară și se extinde. Soarele insuși va deveni peste câteva miliarde de ani o gigantă roșie. O pitica albă este o stea ce nu mai luminează, cu o rază de sute de ori mai mică decât a Soarelui, dar cam cu aceeași masă, și formată în principal de o masă inertă de carbon și oxigen.

In teoria actuală a exploziilor Supernovelor de tipul Ia, pitica albă ii „mănâncă” gigantei roșii materia din care este constituită, așa cum este reprezentat sugestiv în poza artistică alăturată. Cind pitica albă atinge o masă critică ( ce este puțin mai mare ca masa Soarelui) ea va exploda violent sub forma unei supernove, cu o intensitate luminoasă ce o atinge pe aceea a unei galaxii mici, dar care durează doar câteva zile.

explozie supernova

Foto: Impresie artistică a exploziei unei supernove. În stinga se vede cum pitica albă ii „mănâncă” gigantei roșii straturile exterioare de material gazos. Sursa: ESO

Astronomii au studiat în detaliu supernova SN 2006X, ce se află la o distanță de 70 millioane, în galaxia Messier 100. Explozia acestei supernove a fost urmărită pe parcursul a 40 de zile, dar pentru a înțelege rezultatele trebuie să ne întoarcem la momentele de dinaintea exploziei. Atunci, giganta roșie emitea in mod constant straturi de gaz in toate direcțiile din spațiu, ca și baba Dochia ce își dădea jos in continuu cojoacele. Mecanismul acestui fenomen nu este încă complet clar, dar se presupune că el este corelat cu fluctuațiile in cantitatea de materie absorbită de pitica albă de la giganta roșie. Straturile de gaz astfel ejectate de giganta roșie, cu zeci de ani înaintea exploziei, se îndepărtează cu viteze de zeci de km/s și se intind pe distanțe ce depașesc de câteva mii de ori distanța de la Soare la Pământ.

Odată ce pitica alba atinge masa critică, o puternică reacție termonucleară are loc, ceea ce eliberează o cantitate uriașă de materie și lumină în spațiu. Lumina, ce atinge intensitatea unei galaxii mici, după cum am menționat, va trebui să treacă prin straturile de gaz ejectate mai devreme de către giganta roșie (dinainte de explozie deci). Ea va fi în parte absorbită de aceste straturi, și abia apoi își va incepe drumul de 70 milioanbe de ani până cind să ajungă la noi.

Lumina receptată de noi in timpul exploziei supernovei poartă deci amprenta straturilor de gaz emise mai devreme de giganta roșie. Ceea ce au avut de făcut astronomii a fost să investigheze spectral lumina emisă, determinând astfel o parte din caracteristicile gazului emis de giganta roșie înainte de explozie. Printre alte lucruri, ei au măsurat că acesta se mișcă într-adevăr cu viteze de 50Km/s, așa cum spune teoria.

„Problema crucială la care ar trebui dat răspuns de acum încolo este dacă ceea ce am observat noi pentru supernova SN 2006X este un eveniment obișnuit, sau un caz excepțional” spune F.Patat, unul dintre autori. El crede insă că acesta este un eveniment tipic.

Sursa originală: physorg.com .

2007-07-24

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger