Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Cum părăsește virusul HIV celula infectată

De cele mai multe ori procesele moleculare din interiorul celulei sunt extrem de complexe, cu nenumărați factori și proteine specializate pentru a obține rezultatul dorit. Până acum, cercetătorii au presupus că și mecanismul prin care virusul HIV părăsește o celulă infectată pentru a infecta o alta este complex. Recent însă, noi rezultate arată că mecanismul acesta este foarte simplu, și nu necesită condiții sau proteine speciale. În acest caz, virusul HIV folosește aceleași cargouri pentru a părăsi celula ca și alte proteine din interiorul celulei.

Figura: Virusul HIV, care provoacă SIDA. Sursa:Massachusetts Institute of Technology

Între interiorul unei celule și exteriorul ei există un transport constant de proteine ce sunt vitale celulei sau organismului din care aceasta face parte. Acest transport se face cu ajutorul unor cargouri numite exozomi, un fel de saci făcuți din membrana celulei. Aceștia se desprind din mebrană, sau se integrează la loc în mebrană, într-un joc asemănător petelor de ulei de pe suprafața apei. Când un grup compact de proteine se lipește de membrana celulei, atunci membrana se extinde și încorporează ca un sac grupul de proteine. Într-un pas ulterior, sacul (cargoul) ce conține proteine este eliminat în spațiul dintre celule. Acest sac va fuziona ulterior cu membrana unei alte celule, eliminând proteinele în noua celulă.

Spre surprinderea cercetătorilor din domeniu, Stephen Gould de la Institutul Medical Johns Hopkins a arătat că virusul HIV folosește același mecanism pentru a ieși dintr-o celulă și a infecta mai departe altă celulă, ca și proteinele obișnuite. Stephen Gould a studiat sub microscop procesele fizice care au loc atunci când virusul HIV infectează celula. Într-o primă fază ei au „disecat” exemplul proteinelor obișnuite și au studiat procesele fizice simple care au loc. De exemplu ei au observat că practic orice grup de proteine se poate transporta cu acest mecanism, atâta timp cât grupul este compact și se atașează de mebrana celulei. Apoi, ei au adăugat compuși chimici proteinelor care nu se compactau (și care ramâneau astfel în celulă), pentru a le compacta, iar astfel au observat că acestea erau apoi trimise în afara celulei.

Apoi Stephen Gould a studiat ce se întâmplă cu virusul HIV, care se atașează încă de la început de o proteină numită „Gag”. Un grup de proteine „Gag” se compactează, apoi se atașează de membrana celulei și este transportat apoi în afara celulei. Stephen Gould a interferat cu procesul de compactizare, în așa fel încât proteinele GAG să nu se mai adune împreună. El a observat că proteinele „Gag” rămân în celulă, și deci implicit și virusul HIV care e atașat de proteina „Gag”. Cu alte cuvinte, virusul HIV folosește aceleași cargouri pentru a părăsi celula ca și cargourile folosite de alte proteine din interiorul celulei.

„Rezultatele noastre subliniază încă o dată importanța studiului proceselor biochimice fundamentale in înțelegerea biochimiei și biologiei celulei” spune Stephen Gould .

Sursa originală: Institutul Medical Johns Hopkins.

2007-06-11

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger