Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Cea mai mare cameră digitală este pregătită pentru a detecta asteroizii ce amenință Pământul

Cea mai mare cameră digitală, ce are 1.4 miliarde de pixeli, a fost instalată pe telescopul PS1 din Maui, Hawaii. Rolul ei este să vegheze permanent asupra cerului, și să detecteze orice asteroid mai mare de 300 de metri. Proiectul din care face parte se numește Panoramic Survey Telescope and Rapid Response System (Pan-STARRS) și are ca scop monitorizarea intregului cer pentru a detecta potențialii asteroizi care pot avea un impact cu Pământul. Chip-ul digital al camerei are o suprafață de un sfert de metru pătrat, și este facut din 4000 de bucățele separate, pentru a scurta timpul necesar fotografierii și transmiterii de date.

Vă este frică că într-o noapte un asteroid se va prabuși peste dumneavoastră? Nu va mai faceți probleme, după 2010 veți avea un intreg sistem automat care va monitoriza intreg cerul in căutare de asteroizi ce ar putea cădea pe Pămant. Întregul proiect poartă numele de Panoramic Survey Telescope and Rapid Response System (Pan-STARRS) și, odată finalizat, permite monitorizarea intregului cer de trei ori pe lună. E drept că, odată detectați, asteroizii mai trebuie și opriți….

Noua cameră digitală instalată permite vizualizarea unei suprafețe mult mai mari de cer, datorită numarului foarte ridicat de pixeli. Mărimea ei (un sfert de metru pătrat) se justifică, dacă ne gândim ca un singur pixel reprezintă o suprafață cam de 100 micrometri pătrați, dimensiune ce se regasește și la camerele digitale obișnuite. De aceea chip-urile camerelor digitale obișnuite au dimensiuni de aproape un centimetru pătrat (1 milion pixeli x 100 micrometri pătrați), iar cea tocmai instalată are cam un sfert de metru pătrat (1 miliard pixeli x 100 micrometri pătrați).

Principala problemă ridicată de o astfel de cameră este transmiterea și procesarea datelor obținute, în timp util. Se știe că timpul in care un chip al camerei inregistrează o fotografie este de câteva zeci de milisecunde pentru o cameră digitală obișnuită, și crește cu numarul de pixeli. Pentru a limita timpul de inregistrare al noii camere, inginerii au împărțit chipul acesteia in 4000 de bucăți, fiecare bucată având propria sa electronică de comandă. In acest fel toate bucățile componente pot lucra in paralel, permițând înregistrarea unei fotografii in mai puțin de nouă secunde.

Cu ajutorul acestei noi camere, telescopele prezente in proiect (patru în total) vor putea detecta mai mult de 99% dintre asteroizii mai mari de 300 de metri, fiind de 100 de ori mai performante decât telescoapele utilizate in prezent pentru această monitorizare.

Nu este mai puțin adevărat că o intreagă echipă software lucrează in așa fel încât procesarea de date să se facă autoamat, ochiul uman neputând scana această cantitate uriașă de date pentru a extrage informația relevantă.

Tot acest proiect are loc la cererea Congresului SUA, care dorește un sistem capabil să identifice cel puțin 90% dintre obiectele mai mici de 140 de metri, sistem ce trebuie să fie funcțional până la 2020. Pentru mai multă informație despre noua cameră digitală, puteți urmări video-ul următor (în limba engleză).

Sursa originală: New Scientist.

2007-09-05

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger