Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

S-a descoperit proveniența asteroidului care a omorât dinozaurii

Extincția dinozaurilor s-a petrecut cu circa 65 milioane de ani in urma, și s-a datorat probabil impactului unui asteroid, căzut in zona peninsulei Yucatan, din Mexic. Recent, un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare de la Southwest din Boulder, SUA, a reușit sa identifice grupul de asteroizi din care acesta făcea parte. Ei ar proveni dintr-un asteroid mai mare, care a fost spart in urma unei coliziuni. Acest asteroid originar s-ar fi aflat in apropierea unui punct special intre Jupiter si Marte, acolo unde forțele gravitaționale ale celor două planete ar fi ajutat să împraștie rămașițele asteroidului către centrul Sistemului Solar. Una dintre aceste rămașițe a lovit apoi Pământul, ducând la extincția dinozaurilor.

Extincția dinozaurilor fascinează publicul larg. Poate părea ciudat, insă se crede că dimensiunile asteroidului responsabil de impact au fost destul de modeste, de aproape 10 Km in diametru. Mult mai important insă a fost viteza uriașă a asteroidului (și deci momentul cinetic al său). Uriașa energie cinetică a sa a fost apoi disipată în scoarța pământului, provocand distrugeri uriașe, si formând un crater cu diametrul de 200 km, în peninsula Yucatan, Mexic.

Impactul a determinat aparitia unui nor urias, care a acoperit cerul, oprind astfel razele Soarelui sa mai ajunga pe Pământ. Rezultatul a fost că vegetația de pe Pămant a fost lipsită de Soare un timp îndelungat, și multe dintre plantele ce formau hrana dinozaurilor au dispărut. În final, se crede că dinozaurii ar fi murit practic prin înfometare.

Recent, un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare de la Southwest din Boulder, SUA, a studiat o zona de asteroizi situată undeva intre Marte și Jupiter, și au observat prezența unei ciudate zone goale, în care asteroizii nu erau prezenți. „Am văzut efectiv o gaură” a declarat William Bottke, unul dintre cercetători. Ei și-au dat repede seama că este vorba de o locație specială între cele două planete, acolo unde acolo unde forțele gravitaționale ale celor două planete conjură să împraștie eventualii asteroizi către centrul Sistemului Solar.

Cu ajutorul simularilor numerice, ei au identificat câțiva asteroizi a căror orbită trecea în trecut prin acest punct. Acești asteroizi fac parte din asa-numita familie Baptistina. În urma simularilor numerice a rezultat că acum 160 de milioane de ani un asteroid de 170 de kilometri s-a ciocnit cu unul de circa 60 de Km, exact in acea zona specială dintre cele doua planete. Rămașitele coliziunii (asteroizii din familia Baptistina) au fost apoi împrăștiate rapid către centrul Sistemului Solar, iar una din aceste rămașițe a lovit mai apoi Pămantul, provocând extincția dinozaurilor.

Pentru a-și verifica teoria, cercetătorii au investigat proprietățile spectrale ale asteroizilor din familie, și au arătat că ei sunt formați dintr-un element comun, un silicat aflat in corpurile cele mai vechi ale Sistemului Solar. Mai mult, același silicat se găsește în concentrații mai ridicate și în sedimentele terestre din jurul peninsulei Yucatan. Toate aceste rezultate îl fac pe William Bottke să creadă ca teoria propusă de el a asteroidului are șanse de cel puțin 90% de a fi corectă.

În plus, noile rezultate par să rezolve și o controversă mai veche, cea care spunea că fie o cometă, fie un asteroid, sunt la originea impactului. Mult timp cercetătorii au presupus că e o cometă, deoarece silicatul găsit in Yucatan se găsește mai rar in asteroizi, și mai des în comete. Cu toate acestea, asteroizii din familie Baptistina au o origine mai îndepărtată, și deci nu mai e necesar să presupunem că o cometă a provocat impactul.

Sursa originală: Revista Nature.

2007-09-07

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger