Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Proteina care regenerează membrele amputate

Salamandrele au o capacitate cu adevărat specială: dacă li se taie picioarele, acestea vor crește automat la loc. Din păcate, salamandrele sunt printre puținele animale care au această capacitate, iar oamenii de știință sunt sunt foarte interesați în a descifra mecanismul de regenerare al membrelor amputate. Recent, cercetătorii englezi au descoperit o proteină care joacă un rol crucial în acest proces. Desigur, ei speră ca, în viitor, să poată regenera membrele amputate și în cazul oamenilor.

Cheia mecanismului de regenerare a membrelor salamandrei stă într-un complex de celule cunoscut sub numele de „blastemă”. Aceasta este o colecție de celule stem nediferențiate, capabile de a crește un organ întreg. Ea se regăsește și în stadiile inițiale ale dezvoltării oricărui embrion.

Blastema este cumva asemănătoare cu mai cunoscutul meristem, o colecție de celule stem ce se găsește în vârful ramurilor de plante, și care determină creșterea ulterioară a unei noi ramuri. Diferența esențială între meristem și blastemă este că meristemul plantelor este prezent în mod normal în plantele adulte, pe când blastema este prezenta numai în embrion și în anumite locuri speciale ale animalelor adulte, ca pielea care se regenerează. Desigur, cu excepția câtorva animale, ca salamandra, unde blastema poate conduce la regenerarea unui întreg membru.

În cazul salamandrelor, organismul lor este în stare să construiască o nouă blastemă chiar în organismul adult. Astfel, o parte din celulele din regiunea afectată de amputare sunt retransformate de organism în celule stem, creând o blastemă, și apoi transformate la loc în celule adulte, odată ce membrul amputat crește. Recent, cercetătorii englezi au descoperit o nouă proteină care joacă un rol crucial în acest proces. Ei speră că înțelegerea mecanismului de regenerare va putea ghida viitoarele cercetători în cazul oamenilor. Rezultatele cercetătorilor au fost publicate în prestigioasa revista Science.

Noua proteină investigată se numește nAG, și ea este secretată de celulele nervoase și de celulele din piele. Pentru a demonstra importanța proteinei nAG, cercetătorii au avariat celulele nervoase, în așa fel încât ele nu mai erau capabile de a produce proteina nAG. Apoi însă, au indus artificial procese adiționale în celulele învecinate, în așa fel încât aceste celule au produs artificial proteina nAG. Rezultatul acestei experiențe a fost ca membrul amputat al salamandrei a crescut la loc, cu toate că celulele nervoase ce produceau proteina nAG erau avariate.

Dr Anoop Kumar și colegii lui de la University College London cred că aceste rezultate încurajează cercetările de regenerare a membrelor amputate în cazul mamiferelor. Dr David Stocum de la Universitatea Purdue (Statele Unite), crede că aceste cercetări pot ajuta la intelgerea faptului de ce mamiferele au o capacitate mult mai mică de regenerare a organelor pierdute. O înțelegere mai clară a mecanismelor de formare a blastemei și de regenerare a membrului amputat poate ajuta medicii să recreeze artificial aceste blasteme și în alte părți ale corpului uman, care nu se regenerează în mod obișnuit. „Cât de repede se va întâmpla aceasta, nu putem spune, dar descoperirea acestei noi proteine nAG este un pas important”, adăugă dr. Stocum.

Sursa originală: News in Science.

2007-11-08

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger