Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Pentru prima oară au fost obținute celule stem din embrioni de maimuță clonată

Cercetătorii de la Universitatea de Știință și Medicină din Oregon (Statele Unite) au reușit pentru prima oară sa cloneze o maimuță, și să extragă celule stem din embrionul astfel obținut. Rezultatele, publicate in revista Nature, arată cum a fost posibil să se cloneze o maimuță din celulele ei de piele (specific, celule fibroblaste), si cum apoi au fost extrase celulele stem din embrionul care a avut câteva zile, care insă a murit mai apoi. Rezultatele fac din ce în ce mai probabilă clonarea umana. În 2004, revista Science a publicat rezultatele doctorului sud-correan Hwang Woo-suk ce pretindea că a clonat celule umane, dar apoi a retras articolele când s-a dovedit că rezultatele lui sunt falsuri. De data aceasta, revista Nature a luat o masură adițională de precauție înainte de a publica noile rezultate pe maimuțe: ele au fost confirmate independent de o echipă din Australia.

Intr-o mutare mai neobișnuită, revista Nature a făcut publice noile rezultate din cauza multor speculații ce începuseră deja să apară. Rezultatele au fost însă verificate independent de către o echipă condusă de dr. David Cram de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, și sunt publicate tot în revista Nature.

Multe specii au fost deja clonate (incluzând șoareci), dar s-a dovedit a fi foarte dificil în a clona, pe de o parte, și a extrage celule stem din embrionul astfel creeat, pe de altă parte. Oamenii de știință americani au trebuit să depășească două bariere: prima a fost clonarea unui primat (grupul de mamifere ce include maimuța și omul), și a doua a fost extragerea celulelor stem din clonă. Aceasta pentru că o parte din soluțiile lichide folosite în clonare sunt toxice pentru celulele primatelor.

Tehnica folosită de cercetătorii americani este aceeași ca și cea cu care s-a obținut prima clonă, celebra oaie Dolly: transferul nucleelor de celule somatice. Ea implică prelevarea unor celule adulte (în acest caz celule fibroblaste din pielea unui adult), din care se extrage apoi nucleul. Intr-o etapă ulterioară, acest nucleu este introdus intr-o ovul (celulă ou), căreia i s-a îndepărtat înainte nucleul său. Această procedură face să creadă ovulul că a fost fertilizat, și acesta se va dezvolta mai apoi într-un embrion, prin procese succesive de divizare. Din acest embrion se vor extrage apoi celule stem.

Procedura este însă plină de risk: Din cele aproape 300 de celule ou de la 14 maimuțe, cercetătorii au putut aplica cu succes procedeul doar pentru două. în plus, noii embrioni nu s-a putut putut dezvolta mai departe intr-o maimuță, și au murit. Aceasta înseamnă că un efort mult mai mare trebuie depus pentru a face procedeul fiabil pentru clonarea umană.

Teste ulterioare au arătat că celule stem obținute erau pluri-potente, ceea ce înseamnă că ele se pot dezvolta în orice celule din corp. Cercetătorii americani au reușit astfel să crească din ele celule de inimă sau celule nervoase.

Deși eficiența procesului este încă scazută, cercetătorii americani cred că procedura, odată îmbunătățită, poate fi aplicată in oameni. Ei însă au anunțat că nu au în obiectiv clonarea oamenilor, ci doar obținerea de celule stem din care mai apoi se pot crește în laborator diverse organe umane pentru transplant.

Sursa originală: News in Science.

2007-11-18

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger