Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Selecția naturală a accelerat evoluția omului în ultimele zeci de mii de ani

Teoria lui Darwin spune că omul este un rezultat al evoluției în urma selecției naturale. Un rezultat recent al oamenilor de știință de la Universitatea California și Universitatea din Utah (S.U.A.) sugerează că această evoluție naturală a fost puternic accelerată in ultimii 50000 de ani, contrar părerii generale de până acum a specialiștilor.

Aceste rezultate controversate au fost obținute prin compararea genelor din baza de date HapMap, recent îmbunătățită. Metoda cercetătorilor împlică detectarea acelor gene care s-au împrăștiat în populație pentru că au fost favorizate de selecția naturală.

Selecția naturală în populațiile umane este larg acceptată de comunitatea științifică. Ea se bazează pe un principiu simplu, al presiunii de selecție al mediului ambiant asupra populațiilor de oameni. Simplistic vorbind, ne putem imagina că acum 50000 de ani părinții aveau zece copii, din care opt mureau, pentru că nu puteau supraviețui mediului înconjurător agresiv în care trăiau. Aceasta pentru că fiecare copil are un material genetic puțin diferit de părinți, care îl face mai slab sau mai puternic. Cei doi copii care din întâmplare au un material genetic mai bun vor supraviețui, și vor transmite acest material genetic urmașilor lor. In timp insă, mediul înconjurător se schimbă (glaciațiuni, migrații de populație, etc.) și apare și o competiție pentru resurse între membrii unor populații diferite, sau în cadrul aceleiași populații. Aceste efecte fac ca și materialul genetic al copiilor ce supraviețuiesc sa fie din ce în ce mai diferit, și astfel compoziția genetică a întregii populații să se schimbe.

Luând insă in considerare perioada lunga de evoluție a omului (milioane de ani), nu ne-am aștepta ca să găsim variații mari în ultimele zeci de mii de ani, căci aceștia nu par cu nimic mai speciale decât anii de dinainte. Această opinie este larg împărtășită de oamenii de știință, care mai aduc un argument puternic: apariția civilizației. Faptul că civilizația slăbește impactul mediului înconjurător asupra evolutiei naturale se poate înțelege ușor. Astăzi de exemplu, avem doar doi copii, care ambii supraviețuiesc. In plus, copii slabi sunt și ei ajutați de sistemul medical să se însănătoșească, și deci toate genele, indiferent de ce mutații au ele (bune sau rele), sunt lăsate acum să supravietuiască in societate. Un alt exemplu este folosirea hainelor. Fară ele, mulți dintre noi am fi murit in aerul rece al iernii, și doar cei mai păroși ar fi supraviețuit și făcut copii… Am putea spune deci că civilizația ne face mai puțini vulnerabili la presiunile de selecție ale mediului ambiant, și deci ar trebui să încetinească evoluția naturală.

In lumina discuției de mai sus, noile rezultate ale cercetătorilor nu pot fi decât surprinzătoare. Cu toate acestea, ei au luat în calcul un alt element esențial al problemei, și anume creșterea rapidă de populație în ultimii zeci de mii de ani (vezi figura de mai jos).

Datorită acestei creșteri rapide de populație, mai multe multe mutații genetice se pot întâmpla într-o perioadă dată de timp. Practic, există din ce în ce mai mulți copii, iar șansa crește ca câțiva dintre ei să aiba tocmai o mutație genetică foarte favorabilă. În plus, în această perioadă de timp a avut loc o migrație a populației în Africa, și înspre Europa. Oamenii au întâlnit noi condiții vitrege de viață, și doar cei care au fost adaptați au reușit să supraviețuiască.

Cercetătorii ce prezintă noile rezultate au efectuat studiul pe 3.9 millioane segmente de gene (însumând 270 de persoane, 90 europeani, 90 africani, și 90 asiatici). Ei estimează că, din datele lor, evoluția naturală din ultimii zeci de mii de ani a fost, la maximul ei, de aproape 150 de ori mai rapidă decât în perioadele de dinainte. Deși graficul prezentat (vezi figura de mai jos) pare să arate o încetinire a evoluției naturale în ultimii mii de ani, acesta nu este decât un artifact al metodei utilizate, care nu poate studia corect aceste ultime perioade. Din contră însă, cercetătorii sugerează în articolul lor că această evoluție naturală accelerată ar avea loc și acum, chiar sub ochii noștri.

Toate aceste concluzii sunt destul de surprinzătoare, și de aceea ele trebuie privite cu ceva scepticism. Să nu uităm de exemplu că în acești ultimi ani a crescut și populația, și deci a devenit mai dificil ca noile mutații să se împrăștie în populație. David Reich, de la Școala de Medicină Harvard, crede de exemplu că și alte explicații sunt posibile pentru datele prezentate.

Nu este mai puțin adevărat că cercetătorii de la Universitatea din California și Utah au contra-argumentele lor, ca de exemplu faptul că există variații genetice puternice tocmai între populațiile dintre diversele regiuni (Africa, Europa, Asia), sau faptul ca și cultura insăși creează presiuni de evoluție (ca de exemplu războaiele) la care noile populații trebuie să se adapteze.

Vedem deci că discuția nu este nici pe departe terminată, și nu putem spera decât că în viitor cercetătorii vor obține un rezultat mai puțin controversat, odată ce instrumentele de analiză genetice vor fi mai performante. Cei interesați mai mult de subiect, pot downloda gratis articolul original aici.

Sursa originală The New York Times.

13.12.2007

cristipresura
M-am născut în 1971 și am urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. Am lucrat la Institutul de Fizică Atomică iar în 2002 am obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde am caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni, colaborând cu Anthony J Leggett, membru al comisiei de doctorat și laureat al premiului Nobel în fizică 2003. Am publicat în reviste de specialitate ca Physical Review Letters și Science. În prezent sunt cercetător la compania Philips, Olanda unde, împreună cu echipa mea, am inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. Sunt membru al asociației cercetătorilor români Ad Astra și fondator al asociației Știință pentru Toți.
cristipresura
Eindhoven (Olanda)

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger