Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Cum moare o stea (video)

Autor: Presura Cristian

Cele patru imagini repezinta nebuloase planetare diferite, aflate in diverse stadii de evolutie. In primele doua imagini se poate vedea cum stelele imprastie nori de gaz (straturile exterioare ale stelei), iar in urmatoarele imagini cum acesti nori gazosi au capatat frumoase distributii de materie in interiorul lor. De remarcat ca diversele culori folosite in imagini sunt ‘false’, adica ele indica diversele elemente ce formeaza gazul, dar nu reprezinta nebuloasa asa cum am vedea-o cu ochiul liber.

Sfarsitul Soarelui nostru, iata un subiect ce a incantat imaginatia a zeci de generatii. Eminescu spunea in ‘Scrisoarea I’: ‘Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros/ Cum se-nchide ca o rana printre nori intunecosi’. Si Eminescu avea partial dreptate, caci nucleul Soarelui devine intr-adevar mai mic, ‘se inchide’, in cuvintele poetului. Dar ce stim despre sfarsitul Soarelui?

Cert este ca el nu va sfarsi in explozie, ca o supernova, imprastiind toata materia sa in spatiu, pentru ca nu are suficienta masa (si deci energie) pentru a provoca aceasta explozie. Mai degraba, atunci cand energia lui va fi pe sfarsite, nucleul lui se va contracta, iar straturile exterioare vor fi ejectate, sub forma unei spectaculoase nebuloase planetare, nebuloasa ce va ‘trai’ cam 10000 de ani.

Pe parcurs, razele ultraviolete ale Soarelui vor ilumina straturile exterioare tocmai ejectate, care vor trece dincolo de orbita Pamantului. In aceasta perioada Soarele va forma o giganta rosie. In final, nucleul se va incalzi, iar heliul va fuziona in oxigen si carbon, iar apoi se va raci, iar Soarele va sfarsi ca o pitica alba.

Noile poze facute publice de NASA prezinta patru nebuloase planetare, in stadii de evolutie diferite. De remarcat ca diversele culori folosite in imagini sunt ‘false’, adica ele indica diversele elemente ce formeaza gazul, dar nu reprezinta nebuloasa asa cum am vedea-o cu ochiul liber.

Primele doua nebuloase planetare, He 2-47 (stanga sus), si NGC 5315 (dreapta sus), sunt relativ tinere. He 2-47 este dominata de un nor relativ rece de azot. Forma ei sugereaza ca steaua a ejectat straturi exterioare de trei ori, in trei directii diferite. Forma nebuloasei planetare NGC 5315 sugereaza numai doua directii de ejectare, iar compozitia gazului este azot si oxigen.

Celelalte doua nebuloase planetare, NGC 5307 (stanga jos), si IC 4593 (dreapta jos), sunt mai in varsta. Interesanta este desigur forma spiralata a nebuloasei NGC 5307, care sugereaza o miscare de rotatie a stelei. Cat despre IC 4593, aceasta prezinta niste enigmatice bucati de materie ce par a fi ejectate de catre nebuloasa. Originea lor este inca necunoscuta.

Toate aceste patru nebuloase se gasesc in Calea Lactee, la o distanta de aproximativ 7000 de ani lumina de noi. Pentru mai multa informatie (sau daca vreti sa vedeti imagini mai frumoase), puteti urmari inregistrarea video de mai jos, facuta publica de NASA.

Sursa originala: NASA. Stire prelucrata de www.stiinta.info.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger