Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Selectia naturala a accelerat evolutia omului in ultimele zeci de mii de ani

Autor: Presura Cristian

Aceste rezultate controversate au fost obtinute prin compararea genelor din baza de date HapMap, recent imbunatatita. Metoda cercetatorilor implica detectarea acelor gene care s-au imprastiat in populatie pentru ca au fost favorizate de selectia naturala.

Selectia naturala in populatiile umane este larg acceptata de comunitatea stiintifica. Ea se bazeaza pe un principiu simplu, al presiunii de selectie al mediului ambiant asupra populatiilor de oameni. Simplistic vorbind, ne putem imagina ca acum 50000 de ani parintii aveau zece copii, din care opt mureau, pentru ca nu puteau supravietui mediului inconjurator agresiv in care traiau. Aceasta pentru ca fiecare copil are un material genetic putin diferit de parinti, care il face mai slab sau mai puternic. Cei doi copii care din intamplare au un material genetic mai bun vor supravietui, si vor transmite acest material genetic urmasilor lor. In timp insa, mediul inconjurator se schimba (glaciatiuni, migratii de populatie, etc.) si apare si o competitie pentru resurse intre membrii unor populatii diferite, sau in cadrul aceleiasi populatii. Aceste efecte fac ca si materialul genetic al copiilor ce supravietuiesc sa fie din ce in ce mai diferit, si astfel compozitia genetica a intregii populatii sa se schimbe.

Luand insa in considerare perioada lunga de evolutie a omului (milioane de ani), nu ne-am astepta ca sa gasim variatii mari in ultimele zeci de mii de ani, caci acestia nu par cu nimic mai speciale decat anii de dinainte. Aceasta opinie este larg impartasita de oamenii de stiinta, care mai aduc un argument puternic: aparitia civilizatiei. Faptul ca civilizatia slabeste impactul mediului inconjurator asupra evolutiei naturale se poate intelege usor. Astazi de exemplu, avem doar doi copii, care ambii supravietuiesc. In plus, copii slabi sunt si ei ajutati de sistemul medical sa se insanatoseasca, si deci toate genele, indiferent de ce mutatii au ele (bune sau rele), sunt lasate acum sa supravietuiasca in societate. Un alt exemplu este folosirea hainelor. Fara ele, multi dintre noi am fi murit in aerul rece al iernii, si doar cei mai parosi ar fi supravietuit si facut copii… Am putea spune deci ca civilizatia ne face mai putini vulnerabili la presiunile de selectie ale mediului ambiant, si deci ar trebui sa incetineasca evolutia naturala.

In lumina discutiei de mai sus, noile rezultate ale cercetatorilor nu pot fi decat surprinzatoare. Cu toate acestea, ei au luat in calcul un alt element esential al problemei, si anume cresterea rapida de populatie in ultimii zeci de mii de ani (vezi figura de mai jos).

Datorita acestei cresteri rapide de populatie, mai multe multe mutatii genetice se pot intampla intr-o perioada data de timp. Practic, exista din ce in ce mai multi copii, iar sansa creste ca cativa dintre ei sa aiba tocmai o mutatie genetica foarte favorabila. In plus, in aceasta perioada de timp a avut loc o migratie a populatiei in Africa, si inspre Europa. Oamenii au intalnit noi conditii vitrege de viata, si doar cei care au fost adaptati au reusit sa supravietuiasca.

Cercetatorii ce prezinta noile rezultate au efectuat studiul pe 3.9 millioane segmente de gene (insumand 270 de persoane, 90 europeani, 90 africani, si 90 asiatici). Ei estimeaza ca, din datele lor, evolutia naturala din ultimii zeci de mii de ani a fost, la maximul ei, de aproape 150 de ori mai rapida decat in perioadele de dinainte. Desi graficul prezentat (vezi figura de mai jos) pare sa arate o incetinire a evolutiei naturale in ultimii mii de ani, acesta nu este decat un artifact al metodei utilizate, care nu poate studia corect aceste ultime perioade. Din contra insa, cercetatorii sugereaza in articolul lor ca aceasta evolutie naturala accelerata ar avea loc si acum, chiar sub ochii nostri.

Toate aceste concluzii sunt destul de surprinzatoare, si de aceea ele trebuie privite cu ceva scepticism. Sa nu uitam de exemplu ca in acesti ultimi ani a crescut si populatia, si deci a devenit mai dificil ca noile mutatii sa se imprastie in populatie. David Reich, de la Scoala de Medicina Harvard, crede de exemplu ca si alte explicatii sunt posibile pentru datele prezentate.

Nu este mai putin adevarat ca cercetatorii de la Universitatea din California si Utah au contra-argumentele lor, ca de exemplu faptul ca exista variatii genetice puternice tocmai intre populatiile dintre diversele regiuni (Africa, Europa, Asia), sau faptul ca si cultura insasi creeaza presiuni de evolutie (ca de exemplu razboaiele) la care noile populatii trebuie sa se adapteze.

Vedem deci ca discutia nu este nici pe departe terminata, si nu putem spera decat ca in viitor cercetatorii vor obtine un rezultat mai putin controversat, odata ce instrumentele de analiza genetice vor fi mai performante. Cei interesati mai mult de subiect, pot downloda gratis articolul original aici.

Sursa originala The New York Times. Stire adaptata de www.stiinta.info.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger