Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Toate panzele sus … spre Mercur!

Autor: Adrian Buzatu

De mai bine de treizeci de ani, doar o singura sonda spatiala a ajuns la planeta Mercur. Este vorba de sonda americana Mariner 10, care în 1974 si 1975 a cartografiat jumatate din suprafata planetei si ne-a trimis primele informatii directe despre aceasta. Tot o sonda americana o studiaza în intervalul 2007-2011. Dar nici europenii si japonezii nu se lasa mai prejos. Acestia au pus la punct împreuna o noua misiune spatiala care va fi lansata spre Mercur în 2013, pe care o va studia în 2019, dupa sase ani de calatorie.

 Este vorba de misiunea BepiColombo, iar saptamâna aceasta a fost semnat contractul cu cea mai mare firma europeana de eurospatiale pentru a începe constructia navetei si a modulelor în care vor fi gazduiti cei doi sateliti.

 

În 2019, misiunea BepiColombo va studia în detaliu planeta Mercur. Cercul rosu reprezinta viitoarea traiectorie a modulului european, care va studia planeta în sine. În galben este desenata traiectoria modulului japonez, care va studia câmpul magnetic al planetei. Se observa cum câmpul magnetic (magnetosfera) se extinde dincolo de atmosfera planetei Mercur. Imagine de Agentia Spatiala Europeana.

 

Pentru a întelege mai bine planeta Mercur si sistemele solare în general

Satelitul european va studia si mai în detaliu planeta în sine, precum forma, structura geologica, compozitia solului, craterele, interiorul si atmosfera ei rarefiata. Satelitul japonez va studia în schimb câmpul magnetic al planetei, forma, dinamica si producerea sa. Toate aceste masuratori sunt importante pentru a întelege mai bine planeta Mercur, care fiind cea mai apropiata de Soare, ne ajuta sa întelegem mai bine sistemele solare în general. În ultimii cinci ani au fost descoperite peste o suta de sisteme solare, iar unele din ele ar putea avea conditii prielnice pentru a gazdui viata. Dar mai este un lucru ce poate fi testat cu ajutorul planetei Mercur.

Pentru a testa teoria lui Einstein a gravitatiei

Dupa masuratori precise în secolul al XIX-lea, astronomii au constatat ca traiectoria planetei Mercur difera putin, dar masurabil, fata de cea prezisa de teoria lui Newton a gravitatiei. Au crezut atunci ca mai exista o planeta între Mercur si Soare, care îi perturba traiectoria. De altfel, asa au fost descoperite toate planetele care nu erau stiute în Antichitate. Dar nici o astfel de planeta nu a fost descoperita. Ce s-a descoperit însa a fost ca teoria lui Newton a gravitatiei nu era suficient de precisa, iar din 1915 aceasta a fost înlocuita cu una înca si mai precisa, teoria lui Einstein, numita si teoria generala a relativitatii. Aceasta teorie a câstigat o mare victorie chiar de la început, când a reprodus perfect traiectoria tocmai pentru planeta Mercur. Continuând sa masoare precis traiectoria acestei planete, oamenii de stiinta pot testa si validitatea teoriei lui Einstein.

Agentia Spatiala Europeana

Agentia Spatiala Europeana va cheltui aproape 650 de milioane de euro pentru partea ei din naveta spatiala si pentru modulul european. Costul de alte 200 de milioane de euro pentru aparatura de masura continuta de modulul european este sustinut de institute europene de cercetare. Agentia spatiala europeana cuprinde 17 tari europene, dar nu neaparat din Uniunea Europeana. Desi nu este este membra, România participa la unele proiecte ale Agentiei, dar nu îmi este clar daca participa la aceasta misiune spatiala.

Nume de cod: BepiColombo

Asa cum operatiunile militare au câte un nume de cod, precum ‘Enduring Freedom’ (Mereu libertate) pentru invadarea recenta a Afganistanului si ‘Desert Storm’ (Furtuna din desert) pentru cea a Irakului, tot asa si misiunile spatiale au câte un strigat de lupta ce le reprezinta. Misiunea aceasta noua spre Mercur poarta numele astronomului italian Giuseppe (Bepi) Colombo (1920-1984), cel care a calculat foarte precis traiectoria planetei Mercur, date ce au fost esentiale succesului sondei Mariner 10 acum mai bine de 30 de ani.

Mercur, câteva curiozitati

Stiati ca o zi jumate face cât un an pe Mercur? Cu alte cuvinte, în timp ce se roteste de doua ori în jurul axei sale, Mercur se roteste de cam trei ori în jurul Soarelui. De asemenea, Mercur este planeta cea mai aproape de Soare, cu de raza de aproximativ de doua ori mai mica decât Terra. Tot ea atinge temperaturi terifiant de mari pe jumatatea de planeta unde este zi la un moment dat (aproape 500 de grade Celsius) si temperaturi incredibil de mici acolo unde este în acelasi timp noapte (-170 de grade Celsius). Mercur seamana mult cu Luna, având o suprafata foarte solida, cu multe cratere. Dar în timp ce Luna nu are deloc atmosfera, Mercur are o atmosfera foarte subtire.

Numele planetei Mercur poarta numele zeului roman al comertului (pentru craioveni: v-ati gândit ca de aceea magazinul general din Craiova se numeste Mercur?) si la rândul ei a dat numele singurului metal care este lichid la temperaturi ambiante. Oare ce alte surprize ne mai rezerva aceasta planeta?

Articol adaptat de Adrian Buzatu, pentru http://fizicaparticulelor.ro, dupa site-ul si declaratia de presa a Agentiei Spatiale Europene.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger