Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Celula sintetica

Autor: Mihai Petriu

Un pas mai aproape de viata sintetica !

La Institutul J.Craig Venter din Maryland o echipa de cercetatori incearca de ani de zile sa reproduca Mycoplasma pornind de la . . . nimic !

Acestia au reusit asamblarea unui intreg genom al unui organism viu, o bacterie. Mycoplasma genitalium, are cel mai mic genom dintre toate organismele vii, cu 485 de gene. Virusurile sunt mai mici, dar nu sunt considerate organisme vii pentru ca nu sunt capabile de autoreproducere; bacteriile sunt capabile de autoreproducere.

Fondatorul institutului, Craig Venter considera asamblarea genomului drept al doilea pas mare din totalul de trei ai intregului proces. Mycoplasma genitalium are o structura �relativ � simpla. Tot ADN �ul sau este stocat pe un singur cromozom, acestia fiind structurile care contin materialul genetic, tot codul genetic al organismului respectiv se numeste genom. Acizii ribonucleici sunt cei care fac posibila utilizarea de catre celula a informatiei stocate in gene.

Cercetatorii au folosit la inceput E.Coli si celula de drojdie pentru a copia fragmente de ADN si apoi pentru a le asambla intr-un cromozom �artificial �. Au introdus apoi acest cromozom artificial intr-o celula vie sa vada daca cromozomul lor artificial poate sa activeze celula. Primul pas al procesului a fost replicarea in laborator a celor 4 baze azotate � adenina, gunanina, citozina si timidina � �caramizile � ADN �ului. Pentru Mycoplasma genitalium aceste baze se repeta in perechi de 580000 de ori.

Din cauza fragilitatii mari nu este posibila asamblarea unui lant de ADN, drept urmare a fost adoptata metoda fragmentarii in codoni. O parte din aceste date au fost trimise unui laborator specializat in producerea de plasmide � fragmente circulare de ADN. In iunie 2007 echipa anunta ca s-a reusit schimbarea Mycoplasmei capricolum in Mycoplasma mycoides prin inlocuirea genomului uneia cu al celeilalte.

Venter declara ca doreste sa foloseasca genomul sintetic in acelasi mod, cu alte cuvinte sa pacaleasca un organism si sa-l faca sa se comporte ca un altul. Mai este insa mult de lucru, intrucat exista circa 100 de gene pe care nu le pot manipula fara a omori celula, structura lor fiind necunoscuta. Ne dam deci seama ca echipa lui Venter mai are mult de lucru pentru intelegerea genelor absolut necesare supravietuirii celulei.

Venter spera sa poata folosi aceste date pentru obtinerea unor microorganisme care ar putea fi folosite pentru producerea de bio-combustibili, care sa curete deseurile toxice sau sa neutralizeze excesul de dioxid de carbon din atmosfera.

Sursa originala: Reuters . Stire preluata de www.stiinta.info.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger