Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Adrian Buzatu

Autor: Adrian Buzatu

Liceul ‘Fratii Buzesti’, Craiova

Acum cam sapte ani de zile, fiind liceean in clasa a XII-a la Colegiul National ‘Fratii Buzesti’ din Craiova, descopeream misterele lumii atomilor datorita profesorului meu Stefan Brinzan. In fiecare joi dimineata cumparam revista Magazin Albastru � si o citeam in drum spre scoala. Era o revista care publica articole despre stiinta, cultura generala, science-fiction. Acolo am citit intr-o zi un scurt articol despre ‘particula lui Dumnezeu’. Nu am inteles detalii despre aceasta particula, dar ideea ca fizicienii, recunoscuti prin orgoliul de a explica cat mai multe fara ajutorul vreunei zeitati, apeleaza la un astfel de nume m-a fascinat. Ce putea fi atat de deosebit cu aceasta particula incat sa merite un astfel de nume?

Din moment ce incepusem sa studiez si limba germana si citeam cu regularitate revista Scientific American � editia germana (Spektrum der Wissenshaft) de la Institutul Goethe din Craiova, s-a intamplat sa dau si peste un articol de cateva pagini ce povestea multe detalii despre viitorul cel mai mare accelerator de particule subatomice din lume, numit Large Hadron Collider (LHC), ce urma sa isi inceapa activitatea in 2005 la CERN, Laboratorul European de Fizica Particulelor. Am aflat atunci, cu surprindere, cum se comporta materia la o scara mica precum 10 la puterea minus 18 m, iar LHC-ul o va studia la 10 la puterea minus 19 m. Tot atunci am inteles ca ‘particula lui Dumnezeu’ era porecla data particulei Higgs. Magia acestei particule venea din faptul ca explica de ce materia are masa! Da, de ce tu, eu, o piatra, un atom, o particula elementara au masa? Aceasta particula prezisa de fizicianul scotian Peter Higgs in 1964 a fost cautata de atunci mereu de fizicieni, dar cercetarile erau in zadar. Abia experimentele de la LHC aveau o sansa reala de o descoperi, sau a descoperi ca ea nu exista. Ambele variante ar produce o revolutie in fizica particulelor si in intelegerea Universului mic.

Imi faceam calculele ca in 2005, cand se va deschide LHC-ul, sa fiu la doctorat si speram sa fac parte din aceasta revolutie. Am adus articolul la scoala si l-am aratat domnului Brinzan, care s-a aratat entuziasmat de planurile mele.

Universitatea la Lyon si Grenoble, Franta

La universitate am mers in Franta, la Institut National des Sciences Appliquees (INSA), Lyon. Nu stiam atunci ca mergeam la un fel de ‘politehnica’, ce pregateste ori ingineri, ori oameni de stiinta pentru cercetare aplicata. Dar eu voiam sa devin fizician si sa inteleg Universul, ceea ce fara studiul fizicii cuantice si al teoriei relativitatii nu se putea. Asa ca dupa doi ani de pregatire generala la INSA, cand a trebuit sa ne alegem specializarea, m-am transferat la Universiatea Joseph Fourier, Grenoble, unde am facut anul de ‘licence’ si ‘magistere’ de fizica. La sfarsitul anului urma sa facem un stagiu si majoritatea studentilor din ‘magistere’ il faceau la Laboratoire de Physique Subatomique et Cosmologie (LPSC), Grenoble. Atunci am simtit ca mi se acorda o sansa si am vizitat repede laboratorul si am solicitat domnului Yves Hostachy, cercetator in cadrul experimentului ATLAS, unul din cele doua mari detectoare de la acceleratorul LHC, sa ma accepte in calitate de stagiar. Raspunsul a fost unul pozitiv si astfel, acest stagiu a fost primul meu contact cu fizica particulelor.

Timp de sase saptamani urma sa inteleg mai bine cum functioneaza acest detector. Dupa aceasta experienta utila, am aplicat pentru master la Universitatea McGill, Montreal, Canada, unde profesorul Andreas Warburton lucra la experimentul CDF de la cel mai mare accelerator din lume la acea data, Tevatron, de la acceleratorul Fermilab de langa Chicago, USA. LHC-ul urma sa inceapa mai tarziu decat se preconiza initial, prin 2006. Atat dl. Warburton, cat si universitatea m-au acceptat la masterat.

In aceeasi vara, dupa stagiul la laboratorul LPSC si inainte de a incepe masterul la McGill, am mai efectuat un stagiu de o luna la laboratorul national japonez de fizica particulelor, KEK, din orasul Tsukuba, la doua ore de Tokyo. Astfel, dorinta de a porni pe calea cercetarii fundamentale in fizica particulelor prindea viata.

Master si acum doctorand la Univ. McGill, Canada

La McGill am efectuat doua semestre de cursuri, apoi un an de cercetare asupra unui aspect legat de cuarcul top, cea mai masiva dintre particulele elementare cunoscute. Deoarece acceleratorul LHC continua sa intarzie (se vorbea de 2007) si acceleratorul Tevatron si detectorul CDF functionau impecabil, obtinand date experimentale pretioase din coliziuni de particule, am continuat acum un an studiile de doctorat tot acolo.

Am promovat cu succes in mai 2007 un examen general din toate domeniile fizicii, urmand ca din acel moment, timp de aproape 2 ani, sa nu efectuez decat cercetare si sa predau laboratoare sau seminarii. Dar, surpriza, am ales ca subiectul tezei de doctorat sa fie tocmai cautarea ‘particulei lui Dumenzeu’, subiect la care avem o sansa mica, dar nenula, mai ales ca stim acum ca LHC-ul nu va incepe decat in 2008. Experienta de cercetare de la experimentul CDF mi-a oferit posibilitatea sa intru in contact cu cercetatori din toata lumea, m-a invatat cum se efectueaza cercetare si cum se explica aceasta publicului larg. Foarte probabil dupa doctorat voi continua cu un postdoctorat in Europa intr-un experiment de la LHC, cautand tot bosonul Higgs sau alte particule si interactii fundamentale.

Pasiune pentru popularizarea stiintei

Am descoperit astfel o lume fascinanta. Atat un univers fizic, cat si un univers uman. Despre acestea se stie foarte putin in Romania. Totusi, se pot explica simplu, fara termeni tehnici. Romania va participa la experimente de la LHC si se straduieste sa devina membra CERN. Tocmai acesta este scopul portalului fizicaparticulelor.ro si al stiinta.info.

Anume acela de a arata publicului roman ca se poate! Ca se pot sti cateva chestiuni fascinante despre Univers pe care acum nici nu le banuim, ca Romania poate participa la acest efort de cercetare.

Puteti citi mai multe despre mine pe siteul personal si ma puteti contacta din aceasta pagina. Numai bine!

Adrian Buzatu

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger