Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Revolutionarul ARN

Autor: Georgeta Basturea

Natura e plina de surprize. Cand s-a dovedit pentru prima data ca atomii exista (aproape cu un secol in urma), s-a crezut ca erau formati doar din electroni si protoni. Asta explica mult, dar nu era tocmai in concordanta cu anumite observatii. Apoi, in 1932, James Chadwick a descoperit neutronul. Dintr-o data totul incepea sa capete sens – atat de mult sens incat au trebuit doar 13 ani pentru a construi bomba atomica.

Probabil nu este exagerat sa spunem ca acum biologia trece prin propriul moment al neutronului �. Pentru mai bine de jumatate de secol, teoria fundamentala a organismelor vii a fost povestea combinarii genelor, sub forma ADN-ului, si a proteinelor sintetizate pe baza informatiei continute de acestea. In ultimii ani insa au fost dezvaluite functii importante ale unui al treilea tip de molecula: ARN-ul.

Analogia nu este perfecta. Spre deosebire de neutron, ARN-ul a fost cunoscut de mult timp. Totusi, pana acum cativa ani, rolul sau parea limitat la transmiterea informatiei genetice codificata de ADN catre masinariile de sinteza a proteinelor. Acum ARNul pare la fel de important ca si celelalte doua componente. In urma cu cativa ani au fost descoperite ribozimele, sau moleculele de ARN cu activitate catalitica asemanatoare enzimelor (proteine cu activitate catalitica). Ribozomul, o structura macromoleculara responsabila pentru sinteza proteinelor si care contine doua treimi RNA si o treime proteine, poate fi considerata ribozima cea mai celebra. Asta pentru ca pentru multa vreme biologii, au considerat ca ARN-ul continut are doar rol structural, de mentinere a macromoleculei intr-o conformatie care sa permita proteinelor componente sa catalizeze sinteza de noi proteine. Imbunatatirea metodelor de determinare a structurilor atomice a macromoleculelor biologice, a permis identificarea centrului activ al ribozomilor care s-a dovedit a fi in integime constituit din ARN, ducand la concluzia ca sinteza proteinelor noi este rezultatul activitatii ARNului ribozomal, nu a proteinelor din structura.

Mai mult, in ultimii ani specialistii in biologie moleculara au inceput sa vada din ce in ce mai bine complexitatea mecanismului biologic si au ajuns la concluzia ca ARN-ul pare sa fie principalul reglator a ceea ce se petrece in interiorul celulei. In ultimii 5 ani au fost descoperite noi tipuri de ARN: micro-ARN-ul si ARN-ul de interferenta, care controleaza, atat temporal cat si spatial, procesul de exprimare a informatiei genetice. Descoperirea pare sa aiba implicatii majore pentru intelegerea mecanismelor care stau la baza functiilor celulare, dar si pentru identificare unor defecte functionale caracteristice diferitelor boli. Cel putin ideea aceasta a devenit evidenta de-a lungul a 5 zile de discutii pe tema ARN-ului de interferenta in cadrul simpozionului (Miami Winter Symposium :www.miami.edu/mws) care a avut loc in perioada 2-6 februarie a acestui an in Statele Unite la Miami Beach.

Aceasta stire a fost conceputa si redactata de Dr. Georgeta Basturea (cercetator, University of Miami, USA) in colaborare cu Alexandra Baleanu (eleva clasa a XIIa).

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger