Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Lumea noua, boala noua …

Autor: 35

Cristofor Columb, italiano-spaniolul care a navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, a descoperit o Lume Nouă, America. Se pare însă că a făcut mai mult decât atât, cel puţin în ceea ce priveşte o boală nouă. Introducerea sifilisului în Europa a fost făcută de către expediţiile Cristofor Columb, susţin dovezi de natură genetică, publicate în Neglected Tropical Disease pe 15 ianuarie şi preluate şi de Scientific American în ediţia din martie 2008.

Factorul infecţios al sifilisului este o spirochetă – bacterie de forma helicoidală -  numită Treponema pallidum. Boala este în peste 90% din cazuri cu transmitere pe cale sexuală, mai rar fiind întâlnite înţepături, tăieturi, muşcături, sărut, etc. Incubaţia (perioada în timpul căreia aceasta bacterie se instalează în organism) durează de la două la şase săptamâni, după care are loc evoluţia bolii.

Prima epidemie de sifilis documentată istoric a avut loc în 1495, aducând cu ea întrebarea dacă microbul a venit din America sau a existat în Lumea Veche mai înainte de călătoria lui Columb şi nu se făcuse distincţia între sifilis şi alte leziuni ale pielii înainte de 1500.

Pentru a descoperi originea sifilisului, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Emory şi colegii lor au comparat la nivel genetic tulpini ale microbului întâlnite în jurul lumii cu bacterii înrudite. Au descoperit că ruda cea mai apropiată a sifilisului este un microb Sud-American. Acesta produce o boală care se transmite prin contact şi este limitată la regiuni cu climă fierbinte şi umedă.

O teorie  sugerează că sifilisul a devenit boală cu transmitere sexuală numai după ce a ajuns în Europa, unde îmbrăcămintea şi climatul mai rece au schimbat modalităţile prin care boala se poate transmite, ca o adaptare la noul mediu.

În ultimă instanţă, apariţia sifilisului se poate să fie al fel de veche ca omenirea, speculează oamenii de ştiinţă. Este la urma urmei o boală la fel de veche ca şi omenirea şi totuşi atât de actuală …

Anca Riza este studentă în anul întai la Facultatea de Medicină din Craiova. Puteţi citi mai multe despre sifilis aici.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger