Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Europa, actor major pentru Statia Spatiala Internationala

Autor: Adrian Buzatu

Staţia Spaţială Internaţională (abreviat ISS, de la International Space Station) este o staţie spaţială pentru permite sejurul astronauţilor pe o durată medie şi mare de timp, în Cosmos. Spre deosebire de o navetă spaţială, o staţie spaţială are doar mijloace modeste de propulsie şi nu poate ateriza sau decola.  Ea trebuie aşadar alimentată din când în când cu alimente, oxigen, apă, echipamente, combustibil. Navetele spaţiale sau alte vehicule spaţiale acţionează aşadar ca nişte taxiuri cosmice, cu ajutorul cărora astronauţii vin şi pleacă de pe Staţia Spaţială. Despre acestea va fi vorba în articolul acesta.

I se mai zice internaţională pentru ca astronauţii, laboratoarele de cercetare şi aceste taxiuri cosmice sunt oferite de mai multe ţări. De asemenea, multe ţări au contribuit la construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Mai multe despre Staţia Spaţială Internaţională

ISS are o structură modulară, ceea ce înseamnă că este formată din module cilindrice de sine stătătoare, dar care se pot ataşa unul la altul pentru a forma o structură complexă. Astfel, Staţia Spaţială poate fi construită mereu prin adăugarea de noi module. Se află la o înălţime de aproximativ 400 de km, ceea ce înseamnă că se află pe o orbită joasă (a se compara cu cei aproape 10 km la care zboară un avion de pasageri). Construcţia ISS a început direct în orbită în 1998 de către Federaţia Rusă şi SUA. Din 2 noiembrie 2000, ISS a fost locuită în permanenţă. În tot acest timp, construcţia continua, dar şi cu contribuţia altor ţări.

Până luna trecută, pe ISS existau doar un modul american şi unul rusesc. Dar acum există şi un modul de cercetare european. Produs de Agenţia Spaţială Europeană (ESA, de la European Space Agency), Columbus a şi lansat primele experimente de cercetare despre creşterea plantelor în microgravitaţie. În următoarele luni fi ataşat la ISS şi modulul japonez ce va conţine laboratorul de cercetare Kibo. Până în 2010, construcţia Ştaţiei Spaţiale Internaţionale va fi finalizată.

În iulie 2006 a sosit pe ISS primul astronaut care nu era nici american, nici rus. De atunci, astronauţi din 15 ţări şi 5 turişti spaţiali au vizitat Staţia Spaţială Internaţională, dar nu mai mult de 3 la un moment dat.

Jules Verne, taxiul cosmic european

Şi iată că ajungem iarăşi la întrebarea cine oferă taxiurile acestea cosmice. Până acum, existau doi mari actori. Federaţia Rusă, prin navetele sale  Soyuz şi Progress, şi Statele Unite prin flota sa de navete spaţiale. Dar peste câteva săptămâni un nou actor întră în scenă, anume Agenţia Spaţială Europeană (ESA, al cărei membru a devenit recent şi România). ESA a construit o flotă de vehicule automate de transfer (ATV, de la Automated Transfer Vehicle). Primul din ele se numeşte Jules Verne şi va fi lansat spre ISS sâmbăta aceasta de la centrul spaţial european din Guyana Franceză (a cărui locaţie a fost aleasă pentru proximitatea de ecuator). O rachetă europeană Ariane 5 a fost modificată pentru a-l duce pe Jules Verne pe orbită.

Acesta va urmări Staţia Spaţială timp de o săptămână, apropiindu-se uşor din spate şi de jos. Un set de lasere vor determina precis poziţia navetei europene, pentru ca aceasta să facă joncţiunea cu ISS foarte lin. Apoi, o trapă de legătură se va deschide între Jules Verne şi ISS şi astronauţii vor putea recupera bunurile aduse de pe Terra, depozitând totodată acolo lucrurile de aruncat. Jules Verne va rămâne ataşat de ISS timp de şase luni, astronauţii având timp suficient să facă transferul de bunuri, precum mâncare, apă şi echipamente. În plus, având combustibil şi putere, Jules Verne va putea deplasa Staţia Spaţială, pentru a o ajusta în orbită. La sfârşitul acestei perioade, Jules Verne se va desprinde de Staţia Spaţială şi va fi lăsat în o cădere controlată în atmosfera Pământului, unde va arde complet (inclusiv gunoaiele depozitate acolo).

Agenţia Spaţială Europeană pregăteşte o flotă de cinci astfel de navete, fiecare fiind aşadar cu o unică întrebuinţare, dar o întrebuinţare lungă de şase luni fiecare.  Ele vor aproviziona ISS de cinci ori până în 2015. Drept apreciere, ESA va avea dreptul să trimită un astronaut european pe ISS câte şase luni, la fiecare doi ani.

ESA a cheltuit 1,3 miliarde de euro pentru a proiecta aceste vehicule spaţiale de transfer (ATV). Fiecare are o formă cilindrică de 10 metri lungime si 4.5 metri diametru şi conţine o mare cameră de depozitare ce poate ţine până la 10 tone de alimente, haine, noi echipament şi combustibil pentru ISS. Au fost construite de compania franceză EADS-Astrium.

Europa, actor major pentru Staţia Spaţială Internaţională

Odată cu instalarea laboratorului european de cercetare Columbus şi a unui astronaut pe Staţia Spaţială Internaţională, iar acum cu lansarea unui taxiu spaţial european pentru a transporta oameni şi materiale spre ISS, Europa devine un actor major al Staţiei Spaţiale Internaţionale. Şi să nu uităm ca deşi România nu a participat direct la acestea, suntem mebri ai Agenţiei Spaţiale Europene şi plătim un procent fix din PIB anual pentru aceast statut de membru, care vor contribui la realizarea altor proiecte fascinante precum acesta.

Dar mai ales, vă invit să vizionaţi acest filmuleţ de trei minute, ce prezintă vizual şi dinamic tot ce este esenţial de ştiut despre taxiul cosmic Jules Verne şi laboratorul de cercetare Columbus, ambele contribuţii europene la Spaţia Staţială Internaţională.


Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger