Vino si tu pe pagina de Facebook pentru o stire de stiinta, explicata simplu, in fiecare zi!
Pagina de Facebook!
În fiecare zi, o nouă fotografie din universul nostru fascinant împreună cu o explicaţie scrisă de către un astronom profesionist: Astronomy Picture Of the Day
   
Fizica Povestita

I
Fizica Povestita

Cum cresc plantele in Cosmos

Autor: Adrian Buzatu

Astăzi s-a dat startul primul experiment ştiinţific în laboratorul european Columbus, de pe Staţia Spaţială Internaţională. Experimentul WAICO studiază creşterea plantelor în Cosmos.

Laboratorul european Columbus

Până acum două săptămâni, pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI) nu existau decât două laboratoare de cercetare: unul american şi unul rusesc. Însă pe 20 februarie 2008 naveta spaţială Atlantis se întorcea pe Pământ după 13 zile în spaţiu în care a transportat şi instalat laboratorul european Columbus. Acesta a fost construit de Agenţia spaţială Europeană (al cărei membru este de curând şi România) şi a costat 2 miliarde de dolari.

Scopul laboratorului este acela de a efectua experimente ştiinţifice în condiţii de foarte mică gravitaţie. Acestea ne vor ajuta să înţelegem mai bine viaţa în spaţiu, necesară pentru viitoare călătorii spre Lună sau spre Marte, dar şi să înţelegem mai bine viaţa în general, inclusiv cea de aici de pe Pământ.

Cum cresc plantele în spaţiu (experimentul WAICO)

Iată că vineri 29 februarie 2008 s-a dat startul primului experiment european de pe Staţia Spaţială Internaţională. Este vorba despre experimentul WAICO, care compară creşterea plantelor după intensitatea câmpului gravitaţional. Problema creşterii plantelor în condiţii de microgravitaţie este esenţială pentru viitoare zboruri cosmice cu echipaj uman când plantele ar fi crescute pentru hrană. Oamenii de ştiinţă vor dori să aleagă plantele care cresc cel mai repede, oferind totodată un cât mai mare aport nutritiv.

Mai precis, seminţe ale unui anumite plante sunt lăsate să încolţească şi să crească timp de 15 zile, dar unele la un câmp gravitaţional aproape zero (ca în Cosmos), iar unele la un câmp gravitaţional măricel, ca pe Pământ. Se vor compara în general lungimile plăntuţelor pentru diferite valori ale câmpului gravitaţional. În plus, tot experimentul descris mai sus este produs în dublu, odată cu seminţe naturale ale acelei plante, iar altă dată cu seminţe modificate genetic ale aceleaşi plante.

Condiţiile experimentului, precum temperatura, presiunea sau gravitaţia sunt măsurate precis şi transmise unui profesor universitar de la universitatea Leibniz din Hanovra, Germania, spre a fi studiate. Acesta va putea avea acces de asemenea, în direct, la imagini video ale seminţelor încolţite. Sistemul acesta de măsurători la distanţă cu care este echipat experimentul Columbus se numeşte telemetrie.

Experimentul WAICO este doar primul dintr-o serie de experimente ce vor demara pe laboratorul european Columbus. Acestea sunt coordonate de astronautul european Leopold Eyharts. El a fost adus pe Staţia Spaţială Europeană odată cu modulul Columbus de câtre naveta spaţială Atlantis. Atât Eyharts, cât şi seminţele din experimentul WAICO, se vor însă întoarce pe Pământ cu naveta spaţială Endeavour, care este programată să fie lansată pe 11 martie 2008. Desigur, locul lui va fi luat de un alt astronaut ce va veni cu Endeavour.

Mai multe despre SSI şi navetele spaţiale

Endevour va aduce atunci pe Staţia Spaţială şi primele componente ale laboratorului de cercetare japonez Kibo. Asistăm aşadar la o adevarată colaborare internaţională pentru efectuarea de exerimente în Cosmos. Este incredibil cum oamenii au construit acest satelit artifical al Pământului care este Staţia Spaţială Internaţională, pe care locuiesc în permanenţă oameni încă din 2001 peste, efectuând experimente ştiinţifice în condiţii de microgravitaţie.

Şi tot incredibile sunt aceste navete spaţiale americane, ce acţionează ca o flotă de taxiuri cosmice. Fiind un fel de avion mai special, o naveta spaţială este ataşată de o rachetă şi lansată în spaţiu, urmând ca apoi să se îndrepte singură spre destinaţia sa, precum Staţia Spaţială Internaţională sau telescopul spaţial Hubble. Pentru revenirea pe Terra, naveta intră singură în atmosferă şi aterizează precum un avion. Astfel, navetele pot fi folosite iar şi iar. Ele vor fi însă retrase din circulaţie în 2010, iar NASA se află sub presiune ca până atunci să finalizeze construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale. După aceea, NASA se va concentra pe noi misiuni lunare, cu intenţia declarată de a duce noi oameni pe lună în 2018. China şi Japonia doresc şi ei să ducă oameni pe Lună în 2020. O nouă cursă a spaţiului este pe cale să înceapă.

Abonează-te la newletter:

Caută în site



Formular de contact

Advertisment ad adsense adlogger